Teste Grila Drept Roman Semestru 1 - Web Design | Logo Design

0 votes, 0 avg

Created on decembrie 07, 2023 By

cobaltgraphics

Drept

Toate - Cele 60 Intrebari Drept Roman Partial II

1 / 60

Sclavul:

isi putea asuma doar anumite obligatii;

avea drepturi restranse;

nu putea deveni titular de drepturi si nu-si putea asuma obligatii

2 / 60

Senatusconsultele erau:

hotărâri ale senatului care deveneau izvoare de drept întrucât senatul avea drept de legiferare;

consultații oferite de senatori la cererea cezarului;

consultații oferite de senatori la cererea patricienilor.

3 / 60

Imperiului a durat între anii:

27 I.H. – 284 D.H.;

502 – 27 I.H.;

27 I.H. – 565 D.H.

4 / 60

Opera legislativă a împăratului Iustinian cuprinde:

Consultele și Novelele;

Interpolationes și Institutiones;

Digestele și Novelele.

5 / 60

Comitia curiata era formată din:

șefii ginților;

adunarea patricienilor;

sfatul bătrânilor.

6 / 60

Cenzorii:

puteau fi alesi si din randul plebeilor;

puteau fi aleși doar din randul patricienilor;

aveau si importante atributii legislative.

7 / 60

In epoca foarte veche a Romei, dreptul avea un caracter :

schimbator ;

rigid si formalist ;

suplu, dinamic.

8 / 60

În cadrul procedurii legis acțiunilor:

părțile erau obligate să se prezinte în fața judecătorului;

ambele părți se obligau să depună garanții, oricare ar fi fost obiectul litigiului;

reclamantul putea să facă apel în fața senatului, dacă era patrician.

9 / 60

Erau persoane in mancipio:

fii de familie vanduti de catre parintii lor;

sclavii;

niciuna dintre variante

10 / 60

Cetatenii care sufereau anumite pedepse puteau fi vanduti ca sclavi:

la Roma;

doar peste hotare;

nu puteau fi vanduti ca sclavi

11 / 60

Se bucurau de o personalitate completa numai cei care intruneau urmatoarele elemente:

libertatea, cetatenia, calitatea de sefi ai unor familii;

libertatea, cetatenia, detinerea unei proprietati inseminate;

libertatea, cetatenia, atingerea varstei majoratului

12 / 60

Roma Antica a cunoscut urmatoarele forme de organizare statale:

regalitatea, imperiul si dominatul;

regalitatea, republica, imperiul

republica si principatul

13 / 60

Dreptul privat roman cuprinde :

normele juridice care apara interesele statului ;

romanii nu faceau distinctia intre dreptul public si dreptul privat.

normele juridice care apara interesele indivizilor ;

14 / 60

Obiectul dreptului privat roman este reprezentat de:

totalitatea normelor juridice instituite sau sancţionate de Statul Roman;

jurisprudența, cunoașterea lucrurilor divine și umane, știința a ceea ce este drept și nedrept;

honeste vivere alterum non laedere suum cuinque tribuere.

15 / 60

Perioadarepublicii a durat între anii:

509 î.e.n. pâna în anul 27 î.e.n.;

753 î.e.n.-509 î.e.n.;

509 î.e.n. pâna în anul 284î. e.n

16 / 60

In procedura extraordinara:

pentru valorificarea fiecarui drept subiectiv exista o actiune distincta;

procesul era condus de magistrat impreuna cu judecator;

procesul era condus de la inceput pana la sfarsit de magistratul judecator

17 / 60

În dreptul roman erau considerate persoane cu capacitate juridică deplină:

toate ființele umane;

persoanele care îndeplineau următoarele condiții: om liber, cetățean roman, plebeu;

persoanele care îndeplineau următoarele condiții: om liber, cetățean roman, șef de familie.

18 / 60

Posesio ad usucapionem:

este vicioasa in raport cu o anumita persoana;

se bucura de protectie juridica prin intermediul interdictelor;

are ca efect dobandirea proprietatii prin uzucapiune

19 / 60

Conditiile in care apar legis actiunile sunt evidentiate de:

caracterul legal, formalist si judiciar;

caracterul administrative si rigid;

caracterul formal si material

20 / 60

Emptor bonorum era:

numit doar în urma unei licitații;

succesor cu titlu universale al debitorului;

executor judecătoresc

21 / 60

Calitatea de judecator se dobandea:

dupa promovarea unei scoli instituite la Roma de catre Ulpian;

prin alegerea de catre parti si confirmarea de catre magistrat a unei persoane particulare;

prin instituirea de catre senat;

22 / 60

In dreptul roman se bucurau de personalitate (capacitate):

toate persoanele;

toate persoanele de nationalitate romana;

numai unele persoane

23 / 60

In procedura legis actiunilor, fata de pretentiile formulate de catre reclamant, paratul putea sa:

desemneze un avocat ales;

sa se apere folosind formule sacramentale;

sa recunoasca, sa nege pretentiile reclamantului sau sa nu se apere corespunzator

24 / 60

Legea celor XII Table prevedea:

o procedura de judecata brutala, formalista si primitive;

o procedura de judecata avansata si dinamica;

o procedura de judecata ce nu includea nicio formula sacramental.

25 / 60

În cadrul procedurii formulare, formula era:

un mic program de judecata pt. fiecare tip de drept subiectiv;

presupunea folosirea unor formule solemne și a unor gesturi rituale;

o regulă strictă ce nu putea fi schimbată și care presupunea printre altele interzicerea reprezentării de orice fel.

26 / 60

Cea mai reusita sistematizare a normelor juridice romane s-a concretizat in:

Codex Gregorianus;

Opera legislative a imparatului Iustinian;

ambele

27 / 60

În căsătoria cu manus:

femeia trecea sub puterea barbatului;

femeia trăia in uniuni de fapt;

femeia era egală în drepturi cu bărbatul.

28 / 60

In cadrul procedurii formulare, litis contestatio consta in:

citirea sentintei in public;

remiterea unei copii de pe formula sau dictarea ei de catre reclamant paratului;

o forma de recurs la actiunea reclamantului

29 / 60

Manus iniectio era:

o formula de investire a unui reprezentant in cadrul procesului;

o forma de casatorie;

utilizata pentru executarea unei sentinte ce avea ca obiect o suma de bani

30 / 60

Copilul nascut in afara casatoriei dobandea conditia juridica a:

mamei;

tatalui

se nastea intotdeauna liber

31 / 60

Erau considerați peregrini obișnuiți:

locuitorii cetăţilor care aveau tratate de alianţă cu Roma;

locuitorii cetăților din afara spațiului latin;

liberții ce nu aveau drept să achizționeze pământ.

32 / 60

In cadrul procedurii formulare procesul se desfasura in:

trei faze;

doua faze

o faza

33 / 60

Textele epigrafice sunt :

formule speciale de judecata ;

inscriptii gravate pe table din diferite materiale ;

formule sacramentale ;

34 / 60

Necetățenii puteau fi:

latini și peregrini;

etrusci și sabini;

sclavii și gladiatorii;

35 / 60

Cetățenii aveau următoarele drepturi politice și civile:

ius nocere, ius commerci, ius connubi;

ius primum, ius suffragi, ius honorum;

ius commerci, ius connubi, ius militae;

36 / 60

Edilii curuli erau responsabili de:

supravegherea moravurilor și intocmirea listelor electorale pe baza de cens;

atributii legate de vanzarea catre particulari a prazii de razboi;

aprovizionarea Romei cu alimente si supravegherea activitatii din targuri

37 / 60

Potrivit lui Ulpian dreptul roman se divide in:

drept clasic si postclasic;

drept public si drept privat;

ius civile, ius gentium si ius natural

38 / 60

Personalitatea incepea:

la varsta majoratului;

la naștere;

inainte de nastere, la data conceperii, daca era in interesul copilului

39 / 60

Edictele magistraților:

erau emise doar după consultarea jurisprudenței;

erau emise de plebei împreună cu magistrații;

erau emise de către magistrați la numirea în funcție.

40 / 60

In cadrul procedurii extraordinare:

sentinta de condamnare purta asupra unei sume de bani;

sentinta de condamnare purta asupra obiectului cererii reclamantului;

niciuna din cele doua variante.

41 / 60

Imperium, in cadrul procedurii legis actiunilor, reprezinta:

forma de organizare a procesului;

puterea de comanda a magistratului;

posibilitatea cezarului de a interveni in orice process

42 / 60

Dreptul privat roman a cunoscut urmatoarele sisteme procedurale:

procedura legis actiunilor, procedura formulara, procedura extraordinara

procedura legis actiunilor, procedura digestelor, procedura formulara

procedura legis actiunilor, procedura novelelelor, procedura extraordinara

43 / 60

Persoana juridică:

nu exista în dreptul roman ;

puteau fi formate doar printr-o diurnă a magistratului ;

aveau patrimoniu propriu, drepturi și obligații distincte de membrii săi.

44 / 60

Cetățenia romană se putea pierde prin:

pierderea sau vânzarea de teren din ager publicus, dezmoștenire, pierderea libertății;

exil, dezmoștenire, înrobire

pierderea libertății, prin efectul principiului inadmisibilităţii dublei cetăţenii, prin exil

45 / 60

Forța juridică a sentinței:

sentințele nu aveau forță juridică decât dacă pârâtul își recunoștea fapta;

făcea imposibilă redeschiderea proceselor între aceleaşi părţi şi cu privire la acelaşi obiect;

sentința era pusă în executare de către un executor judecătoresc numit de magistrat.

46 / 60

Notiunea de izvoare ale dreptului roman in sens formal desemneaza:

totalitatea conditiilor materiale de existenta ce determina o anumita reglementare juridica;

totalitatea normelor necesare pentru exprimarea normelor juridice;

sursele de cunoastere a fizionomiei institutiilor juridice

47 / 60

La origine erau membri ai comitiei centuriata:

toti cetatenii;

numai cei ce stapaneau o suprafata de pamant;

doar patricienii

48 / 60

În faza in iudicio, a procedurii legis actiunilor:

inscrisul nu putea fi combatut cu martori;

martorii trebuiau sa depuna o garantie;

daca până la amiaza nu se prezenta o parte, castiga cea prezentă

49 / 60

Patria potestas (puterea părintească):

era exercitată de pater familias până la majoratul fiilor;

era exercitată perpetuu, indiferent de vârsta fiilor, până la moartea tatălui;

se crea doar pe cale naturală;

50 / 60

La romani normele de drept erau desemnate prin termenul :

IUS

PAS

MORALIS

51 / 60

Formula era un program de judecata prin care:

pretorul arata judecatorului cum sa solutioneze litigiul;

partile isi pledau cauza, folosind anumite formule, direct in fata senatului;

partile isi pledau cauza, folosind anumite formule, direct in fata cezarului.

52 / 60

Legea celor XII Table a fost adoptata:

la intervenția plebeilor;

la intervenția magistraților;

la intervenția senatorilor.

53 / 60

Actiunile in rem vizeaza:

drepturi personale (de creanta)

doar actiuni cu privire la succesiuni;

actiuni cu privire la drepturi reale ce poarta asupra unor lucruri

54 / 60

În cadrul procedurii extraordinare:

dispare formula deoarece magistratul era și judecător;

magistratul nu era și judecător;

dezbaterile se desfășurau cu respectarea anumitor formule.

55 / 60

Perioada regalității a durat între anii:

27 I.H. – 284 D.H;

753 I.H.-509 I.H.

284 D.H. – 565 D.H.

56 / 60

Cetățenia romană putea fi dobândită prin:

naștere, achiziționarea de pământ din ager publicus, prin dezrobire;

prin naștere, prin dezrobire, prin lege;

la 5 ani de la obținerea unei alte cetățenii latine, prin naștere, prin dezrobire.

57 / 60

Comitia tributa cuprindea:

patricieni;

plebei;

toti cetatenii romani repartizati pe triburi

58 / 60

Dreptul privat roman se compune din :

dreptul civil, dreptul natural si dreptul gintilor ;

dreptul succesiunilor, dreptul natural si dreptul civil ;

dreptul civil, dreptul natural si dreptul public

59 / 60

Structura legii era formata din:

rogatio, digesta, sanctio;

praescriptio, novella, sanctio;

praescriptio, rogatio, sanctio

60 / 60

Interpolatiunile sunt:

interventii ale magistratului in cursul procesului;

chemarea in garantie a unei personae;

modificari aduse cu buna stiinta lucrarilor jurisconsultilor clasici

Your score is

The average score is 83%

0 votes, 0 avg

Created on decembrie 07, 2023 By

cobaltgraphics

Drept

Cele 60 Intrebari Drept Roman Partial II

1 / 10

In procedura legis actiunilor, fata de pretentiile formulate de catre reclamant, paratul putea sa:

desemneze un avocat ales;

sa se apere folosind formule sacramentale;

sa recunoasca, sa nege pretentiile reclamantului sau sa nu se apere corespunzator

2 / 10

Personalitatea incepea:

la varsta majoratului;

la naștere;

inainte de nastere, la data conceperii, daca era in interesul copilului

3 / 10

Roma Antica a cunoscut urmatoarele forme de organizare statale:

regalitatea, imperiul si dominatul;

regalitatea, republica, imperiul

republica si principatul

4 / 10

Dreptul privat roman se compune din :

dreptul civil, dreptul natural si dreptul gintilor ;

dreptul succesiunilor, dreptul natural si dreptul civil ;

dreptul civil, dreptul natural si dreptul public

5 / 10

Opera legislativă a împăratului Iustinian cuprinde:

Consultele și Novelele;

Interpolationes și Institutiones;

Digestele și Novelele.

6 / 10

Persoana juridică:

nu exista în dreptul roman ;

puteau fi formate doar printr-o diurnă a magistratului ;

aveau patrimoniu propriu, drepturi și obligații distincte de membrii săi.

7 / 10

Posesio ad usucapionem:

este vicioasa in raport cu o anumita persoana;

se bucura de protectie juridica prin intermediul interdictelor;

are ca efect dobandirea proprietatii prin uzucapiune

8 / 10

Cetățenii aveau următoarele drepturi politice și civile:

ius nocere, ius commerci, ius connubi;

ius primum, ius suffragi, ius honorum;

ius commerci, ius connubi, ius militae;

9 / 10

Forța juridică a sentinței:

sentințele nu aveau forță juridică decât dacă pârâtul își recunoștea fapta;

făcea imposibilă redeschiderea proceselor între aceleaşi părţi şi cu privire la acelaşi obiect;

sentința era pusă în executare de către un executor judecătoresc numit de magistrat.

10 / 10

În cadrul procedurii formulare, formula era:

un mic program de judecata pt. fiecare tip de drept subiectiv;

presupunea folosirea unor formule solemne și a unor gesturi rituale;

o regulă strictă ce nu putea fi schimbată și care presupunea printre altele interzicerea reprezentării de orice fel.

Your score is

The average score is 75%

0 votes, 0 avg

Created on octombrie 27, 2023 By

cobaltgraphics

Drept Roman - Evaluare pe parcurs I - Semestru 1

77 de intrebari din prima parte a materiei Drept Roman - Semestru I

1 / 20

1. Opera legislativa a imparatului Justinian este formata din :

1. Codex, Institutiones, Edictum, Novelae;

2. Codex, Digesta, Novelae, Orationes

3. Codex, Digesta, Institutiones, Novelae.

Opera legislativă a împăratului Justinian a constat în aceste patru componente: Codex (Codul), Digesta (Pandectele), Institutiones (Instituțiile) și Novelae (Novelele).

2 / 20

2. Particularitatile procedurilor civile in dreptul roman : (precizati varianta incorecta)

1. Legisanctiunile, formalism rigid, doua faze (in iure, in iudicio);

2. Formulara : rigiditate, magistratul redacteaza formula ce continea germenii solutiei;

3. Extraordinara : flexibila, o faza, doi judecatori, recunoasterea paratului nu este proba.

Procedurile în dreptul roman nu aveau două faze distincte numite "in iure" și "in iudicio". Procesul în dreptul roman implica adesea un preproces în fața magistraților numit "in iure", unde părțile prezentau argumentele și dovezi, dar nu avea două faze distincte în același mod în care sunt organizate procedurile judiciare moderne.

3 / 20

3. Legea celor XII Table a aparut in urmatoarele conditii : (precizati varianta incorecta)

1. Normele juridice erau tinute in secret;

2. Proletarii au staruit ca dreptul cutumiar sa fie sistematizat si publicat;

3. Plebeii au cerut ca din comisie sa faca parte cinci plebei.

4 / 20

4. Pretorul prin cuvantul do :

1. Numea pe judecatorul ales de parti;

2. Atribuia obiectul litigios provizoriu unei parti;

3. Ratifica declaratia unei parti.

Cuvântul "do" era folosit de pretor pentru a numi pe judecătorul ales de părți în faza "in iure" a procesului. Astfel, părțile implicate în litigiu aveau posibilitatea de a alege un judecător pentru a rezolva disputa lor.

5 / 20

5. Implicatiile practice ale jurisconsultilor, constau in : (precizati varianta incorecta)

1. Consultatii in orice probleme juridice (respondere);

2. Consultatii privind formele actelor juridice (cavere);

3. Consultatii oferite nobililor si cavalerilor (agere).

Termenul corect asociat cu consultanța juridică oferită nobililor și cavalerilor este "cavere", nu "agere". "Agere" se referă la activitatea generală de a acționa în justiție, nu doar la consultanța oferită nobililor și cavalerilor.

6 / 20

6. Restitutio in integrum,se aplica in cazuri ca :

1. Ob absentiam, ob errorem, ob delictum;

2. Ob mutuum, ob capitis deminitionem, ob dolum, ob errorem, ob absentiam;

3. Ob dolum, ob mutuum, ob furtum manifestus.

7 / 20

7. Particularitatile lui actio iudicati : (precizati varianta incorecta)

1. Cand debitorul recunoaste plata unei sume de bani din sentinta, executarea se face fie asupra persoanei, fie asupra bunurilor;

2. Daca nu recunoaste se naste alt proces;

3. Daca pierde si al doilea proces va fi condamnat la triplu.

8 / 20

8. Forta juridica a sentintei :

1. Sentintele nu aveau forta juridica decat daca paratul isi recunostea vina;

2. Facea imposibila redeschiderea proceselor intre aceleasi parti si cu privire la acelasi obiect;

3. Sentinta era pusa in executare de catre un executor judecatoresc numit de magistrat.

9 / 20

9. In faza in iure, ultimul act litis contestatio (luarea de martori) inseamna :

1. Martorii sa constate ca partile doresc sa ajunga in fata judecatorului pentru a obtine o sentinta;

2. Martorii sa constate vinovatia uneia din parti;

3. Martorii sa ceara trimiterea vinovatului in faza in iudicio in fata judecatorului.

10 / 20

10. Dreptul civil roman mai purta denumirea de :

1. Drept natural, ca drept pentru toate popoarele si pentru toate timpurile;

2. Drept quiritar, ca cel mai vechi drept, după cetăţenii romani numiţi quiriti

3. Drept privat, ca drept ce reglementeaza relatiile dintre persoane.

11 / 20

11. Istoria Romei a parcurs urmatoarele epoci: (precizati varianta incorecta)

1. Epoca prestatala (gentilica) – (753 i.H. – 650 i.H.);

2. Epoca statala (650 i.H. – 565 d.H.);

3. Epoca poststatala (565 d.H. – 1.100 d.H.).

12 / 20

12. Procedura de legiferare consta in : (precizati varianta incorecta)

1. Magistratul o propunea in fata poporului (una din comisii);

2. Dezbaterea de catre popor timp de 30 de zile fara a putea aduce modificari;

3. Ratificarea ei de catre senat.

13 / 20

13. Senatusconsultele erau

1. Hotarari ale senatului ce deveneau izvoare de drept intrucat senatul avea drept de legiferare

2. Consultatii oferite de senatori la cererea cezarului ;

3. Consultatii oferite de senatori la cererea patricienilor sau chiar a plebeilor in anumite situatii

14 / 20

14. Textul codului decemviral ne-a fost transmis prin : (precizati varianta incorecta)

1. Intermediul galilor care au cucerit Roma la inceputul sec.IV-lea i.H.;

2. Reconstituirile cercetatorilor a operelor juridice;

3. Memorarea lui de catre elevi si studenti, ca lectie obligatorie (carmen necessarium) si comentarea de spete.

15 / 20

15. Particularitatile formei de executare asupra bunurilor distractio bonorum : (precizati varianta incorecta)

1. Bunurile nu se vindeau cu amanuntul, ci in bloc;

2. Este o forma de executare mai evoluata;

3. Nu atragea imfamia pentru debitori.

16 / 20

16. Legea celor XII Table reglementeaza : (precizati varianta incorecta)

1. Proprietatea, succesiunile, organizarea familiei;

2. Obligatiile se regasesc foarte putin;

3. Un numar de cinci contracte.

17 / 20

17. Nobilii si cavalerii sunt categorii sociale care au aparut in

1. In epoca regalitatii;

2. In epoca republicii;

3. In epoca principatului.

18 / 20

18. Numele imparatului Augustus se explica : (precizati varianta incorecta):

1. Comandant al legiunilor romane;

2. Urmas demn si sfant a lui Caius Iulius Caesar;

3. Nascut in luna august.

19 / 20

19. Pretorul prin cuvantul dico:

1. Numea pe judecatorul ales de parti;

2. Atribuia obiectul litigios provizoriu unei parti,

3. Ratifica declaratia unei parti.

Cuvântul "dico" era folosit de pretor pentru a atribui temporar obiectul litigios uneia dintre părți în faza "in iure" a procesului. Aceasta determina posesia sau folosința temporară a bunului în litigiu până când disputa era rezolvată în mod definitiv în faza "in iudicio".

20 / 20

20. Particularitatile actiunilor honorarii (pretoriene) : (precizati varianta incorecta)

1. Sunt creante originale ale pretorilor, edililor curuli;

2. Aveau modele in procedura legisanctiunilor;

3. Au ca obiect sanctionarea situatiilor noi ivite : in factum, ficticii, cu transpositiune.

Your score is

The average score is 86%

0 votes, 0 avg

Created on octombrie 27, 2023 By

cobaltgraphics

Drept Roman - Evaluare pe parcurs II - Semestru 1

65 de intrebari din a2-a parte a materiei Drept Roman - Semestru I

1 / 20

1. Proletarii (proles) erau :

1. Sclavii care munceau in gospodariile romanilor;

2. Persoanele care isi lucrau pamantul;

3. Oameni saraci, care nu aveau alta avere decat copii.

2 / 20

2. Legile prin care s-a acordat cetatenia au fost : (precizati varianta incorecta)

1. Legile Iulia si Plautia Papiria;

2. Edictul lui Caracalla;

3. Constitutia lui Servius Tullius.

3 / 20

3. Puterea parinteasca se stingea prin : (precizati varianta incorecta)

1. Moartea lui pater sau filius familias;

2. Pierderea personalitatii, emancipare;

3. Casatoria lui filius familias.

4 / 20

4. Particularitatile fazei in iudicio in procesul cu ordo ,erau :

1. Sarcina probei revine paratului,

2. Prezenta partilor la proces era obligatorie;

3. Partea prezenta castiga procesul, daca cealalta parte nu sosea pana la amiaza.

În dreptul roman, în procesul cu ordo, dacă una dintre părți era prezentă la proces și cealaltă parte nu apărea până la amiază, atunci prima parte câștiga automat procesul. Aceasta era o regulă specifică din acea perioadă.

5 / 20

5. Forta juridica a sentintei :

1. Sentintele nu aveau forta juridica decat daca paratul isi recunostea vina;

2. Facea imposibila redeschiderea proceselor intre aceleasi parti si cu privire la acelasi obiect;

3. Sentinta era pusa in executare de catre un executor judecatoresc numit de magistrat.

6 / 20

6. In dreptul roman calitatea de persoana o aveau :

1. Toti membrii societatii;

2. Toti care aveau capacitate, personalitate (caput);

3. Sclavii.

În dreptul roman, sclavii nu aveau calitatea de persoană în sensul legal. Ei erau considerați proprietate și nu aveau drepturi legale sau protecție juridică. Persoanele cu calitatea de persoană în dreptul roman erau, în general, cetățenii liberi (membrii societății) și cei care aveau capacitate și personalitate (caput), adică drepturi și responsabilități juridice. Sclavii erau considerați proprietate și nu aveau aceeași protecție legală ca și cetățenii liberi.

7 / 20

7. Cel mai vechi izvor de drept roman este :

1. Obiceiul sau cutuma,

2. Legea celor XII table;

3. Jurisprudenta.

8 / 20

8. Competenta magistratilor judiciari consta in :

1. Jurisdictio, imperium, potestas;

2. Jurisdictio, potestas;

3. Jurisdictio, imperium.

Magistrații judiciari romani aveau jurisdictio (puterea de a judeca), imperium (autoritatea de a emite ordine și decizii) și potestas (puterea de a impune respectarea legilor și de a exercita controlul asupra cetățenilor). Aceste trei componente erau esențiale pentru funcționarea sistemului lor legal și judiciar.

9 / 20

9. Capitis deminutio inseamna :

1. Diminuarea capacitatii juridice;

2. Extinderea personalitatii;

3. Desfiintarea capacitatii juridice, a personalitatii.

10 / 20

10. Obiectul procedurii civile in dreptul roman, consta in :

1. Norme procesuale privind libertatea, proprietatea, creantele, familia, cetatenia;

2. Norme procesuale cu privire la libertate, proprietate, mostenire, creante;

3. Norme procesuale cu privire la proprietate, mostenire, persoane, casatorie.

11 / 20

11. Conditia juridica a sclavului consta in : (precizati varianta incorecta)

1. Nu avea caput;

2. Era considerat un simplu lucru (res), in patrimoniul stapanului sau;

3. Putea intemeia o familie.

12 / 20

12. Pater familias inseamna :

1. Tata de familie;

2. Sef de familie,

3. Tata si sef de familie.

13 / 20

13. Caracteristicile adoptiunii :

1. Un mod artificial de creare a puterii parintesti;

2. Se facea prin doua vanzari si trei dezrobiri;

3. Diferenta de varsta era de 25 ani intre adoptant si adoptat;

14 / 20

14. Puterea lui pater familias se divide :

1. Manus – puterea barbatului asupra sotiei;

2. Patria potestas, domenico potestas, dominium, mancipium;

3. Sui iuris, alieni iuris, imperium.

15 / 20

15. Faza in iudicio avea caracteristicile : (precizati varianta incorecta)

1. Partile foloseau un limbaj comun;

2. Proba cu martori putea combate proba cu inscrisuri;

3. Avocatul (patronus causorum) reprezenta interesele unei parti.

16 / 20

16. Legea celor XII Table reglementeaza : (precizati varianta incorecta)

1. Proprietatea, succesiunile, organizarea familiei;

2. Obligatiile se regasesc foarte putin;

3. Un numar de cinci contracte.

17 / 20

17. In dreptul roman obiceiul juridic se caracteriza prin : (precizati varianta incorecta)

1. Respectarea lui numai de minoritatea dominanta;

2. Originea divina a acestuia si secretizarea lui de catre pontifi pana la aparitia Legii celor XII table;

3. Cresterea rolului si importanta acestuia in perioada postclasica cand autoritatea statului roman scade

18 / 20

18. Edictele magistratilor constau in : (precizati varianta incorecta)

1. Publicarea la intrarea in functie a programului la inceput sub forma orala (ex dicere), iar mai tarziu scris pe lemn;

2. Durata lor, care era de doi ani;

3. Modalitatile de conducere si procedeele juridice utilizate.

19 / 20

19. Procedura de legiferare consta in : (precizati varianta incorecta)

1. Magistratul o propunea in fata poporului (una din comisii);

2. Dezbaterea de catre popor timp de 30 de zile fara a putea aduce modificari;

3. Ratificarea ei de catre senat.

20 / 20

20. Pretorul, in crearea dreptului pretorian, folosea trei cai : (precizati varianta incorecta)

1. Explicarea dreptului civil vechi (adjuvanti);

2. Extinderea sferei de aplicare a dreptului civil (suplendi);

3. Neabrogarea dispozitiilor invechite de drept civil.

Principala modalitate prin care pretorul a creat dreptul pretorian a fost prin extinderea sferei de aplicare a dreptului civil (suplendia). Pretorul nu s-a limitat doar la explicarea dreptului civil vechi (adjuvanti) și nu a păstrat neabrogate dispoziții învechite de drept civil. El a intervenit pentru a umple lacunele din dreptul civil și a oferi soluții în cazuri pentru care dreptul civil nu furniza răspunsuri adecvate.

Your score is

The average score is 50%

0 votes, 0 avg

Created on octombrie 24, 2023 By

cobaltgraphics

Drept Roman - Evaluare finala - Semestru 1

Format din 150 de intrebari acest test este dedicat verificari cunostintelor in dreptul roman - semestru 1.

1 / 20

1. Restitutio in integrum,se aplica in cazuri ca :

1. Ob absentiam, ob errorem, ob delictum;

2. Ob mutuum, ob capitis deminitionem, ob dolum, ob errorem, ob absentiam;

3. Ob dolum, ob mutuum, ob furtum manifestus.

2 / 20

2. Textul codului decemviral ne-a fost transmis prin : (precizati varianta incorecta)

1. Intermediul galilor care au cucerit Roma la inceputul sec.IV-lea i.H.;

2. Reconstituirile cercetatorilor a operelor juridice;

3. Memorarea lui de catre elevi si studenti, ca lectie obligatorie (carmen necessarium) si comentarea de spete.

3 / 20

3. Obiceiul juridic in dreptul roman, prezinta caracteristicile : (precizati varianta incorecta)

1. S-a format in procesul tranzitiei de la societatea gentilica la societatea politica;

2. Obieciurile popoarelor din provincii nu erau recunoscute la Roma;

3. Obiceiurile convenabile, utile majoritatii dominante erau impuse societatii intregi.

4 / 20

4. Legile prin care s-a acordat cetatenia au fost : (precizati varianta incorecta)

1. Legile Iulia si Plautia Papiria;

2. Edictul lui Caracalla;

3. Constitutia lui Servius Tullius.

5 / 20

5. In epoca prestatala, Roma era condusa de :

1. Comisia curiata, rege si senat;

2. Adunarea plebeilor, rege si senat;

3. Comisia tributa, rege si senat.

6 / 20

6. Latinii se caracterizau prin : (precizati varianta incorecta)

1. Aveau drepturile : commercium, connubius, suffragii;

2. Erau rude de sange cu romanii;

3. Se numeau etrusci.

7 / 20

7. Dediticii erau inferiori pentru ca : (precizati varianta incorecta)

1. Nu aveau dreptul sa vina la Roma;

2. Puteau dobandi cetatenia romana;

3. Nu puteau dobandi cetatenia romana.

8 / 20

8. Caracteristicile dezrobitilor :

1. Ramaneau dependenti fata de stapanii lor;

2. In epoca veche nu puteau deveni cetateni;

3. Erau dependenti fata de terti.

9 / 20

9. Dreptul privat roman a cunoscut sistemele procedurale :

1. Legisanctiunile, formulara, extraordinara;

2. Formulara, contencioasa, extraordinara;

3. Legisanctiunile, gratioasa, formulara.

Sistemele procedurale în dreptul privat roman au inclus procedura formulară (utilizată în procesele civile obișnuite), procedura contencioasă (utilizată în procesele penale și în anumite cazuri civile) și procedura extraordinară (care implica acțiuni speciale, cum ar fi acțiunile de revendicare).

10 / 20

10. Dezrobitii se caracterizau prin :

1. Era om liber numai fata de terti;

2. Era om liber numai fata de terti;

3. In epoca veche nu putea deveni cetatean.

11 / 20

11. In dreptul roman obiceiul juridic se caracteriza prin : (precizati varianta incorecta)

1. Respectarea lui numai de minoritatea dominanta;

2. Originea divina a acestuia si secretizarea lui de catre pontifi pana la aparitia Legii celor XII table;

3. Cresterea rolului si importanta acestuia in perioada postclasica cand autoritatea statului roman scade

12 / 20

12. Caracteristicile casatoriei cu manus : (precizati varianta incorecta)

1. Sotia cadea sub puterea barbatului;

2. Era fiica sotului si sora copiilor acestuia;

3. Era cognata cu agnatii sotului.

13 / 20

13. Opera legislativa a imparatului Justinian este formata din :

1. Codex, Institutiones, Edictum, Novelae;

2. Codex, Digesta, Novelae, Orationes

3. Codex, Digesta, Institutiones, Novelae.

Opera legislativă a împăratului Justinian a constat în aceste patru componente: Codex (Codul), Digesta (Pandectele), Institutiones (Instituțiile) și Novelae (Novelele).

14 / 20

14. Cetatenia se pierdea prin : (precizati varianta incorecta)

1. Pierderea libertatii;

2. Admiterea dublei cetatenii;

3. Exil, neprimirea delicventilor de catre statul victima.

15 / 20

15. Epoca postclasica a existat :

1. Pe perioada republicii;

2. Pe perioada dominatului;

3. Pe perioada principatului.

16 / 20

16. In dreptul roman cetatenia se dobandea prin : (precizati varianta incorecta)

1. Copilul nascut in afara casatoriei primea cetatenia tatalui;

2. Nastere, beneficiul legii;

3. Naturalizare, dezrobire;

În dreptul roman, copilul născut în afara căsătoriei primea cetățenia mamei, nu a tatălui. Acest principiu se numea "ius sanguinis," ceea ce înseamnă "dreptul de sânge," și însemna că statutul social și cetățenia copilului erau determinate de starea socială și cetățenia mamei sale. Astfel, varianta 1 este incorectă în contextul dreptului roman. Variantele 2 și 3 sunt corecte, deoarece cetățenia se dobândește prin naștere, naturalizare și dezrobire.

17 / 20

17. Istoria Romei a parcurs urmatoarele epoci: (precizati varianta incorecta)

1. Epoca prestatala (gentilica) – (753 i.H. – 650 i.H.);

2. Epoca statala (650 i.H. – 565 d.H.);

3. Epoca poststatala (565 d.H. – 1.100 d.H.).

18 / 20

18. Persoanele sui iuris desemneaza : (precizati varianta incorecta)

1. Pe cei care nu se aflau in puterea cuiva;

2. Pater familias;

3. Copiii si femeia casatorita.

19 / 20

19. Imperium aveau :

1. Consulii, pretorii, dictatorii;

2. Dictatorii, questorii, edilii curuli;

3. Consulii, cenzorii, pretorii:

20 / 20

20. Caracteristicile procesului in doua faze (ordo iudiciorum privatorum) sunt : (precizati varianta incorecta)

1. Ambele parti se prezentau in fata magistratului;

2. Se organiza instanta si in lipsa unei parti;

3. Citarea paratului trebuia facuta de reclamant.

Your score is

The average score is 78%

sâmbătă	Deschis 24 de ore
duminică	Deschis 24 de ore
luni	09–21
marți	Deschis 24 de ore
miercuri	Deschis 24 de ore
joi	Deschis 24 de ore
vineri	Deschis 24 de ore