0% 0 votes, 0 avg Created on decembrie 07, 2023 By cobaltgraphicsDrept Toate - Cele 60 Intrebari Drept Roman Partial II 1 / 60 Dreptul privat roman cuprinde : normele juridice care apara interesele statului ; romanii nu faceau distinctia intre dreptul public si dreptul privat. normele juridice care apara interesele indivizilor ; 2 / 60 Legea celor XII Table a fost adoptata: la intervenția plebeilor; la intervenția magistraților; la intervenția senatorilor. 3 / 60 Forța juridică a sentinței: sentințele nu aveau forță juridică decât dacă pârâtul își recunoștea fapta; făcea imposibilă redeschiderea proceselor între aceleaşi părţi şi cu privire la acelaşi obiect; sentința era pusă în executare de către un executor judecătoresc numit de magistrat. 4 / 60 In cadrul procedurii formulare, litis contestatio consta in: citirea sentintei in public; remiterea unei copii de pe formula sau dictarea ei de catre reclamant paratului; o forma de recurs la actiunea reclamantului 5 / 60 Posesio ad usucapionem: este vicioasa in raport cu o anumita persoana; se bucura de protectie juridica prin intermediul interdictelor; are ca efect dobandirea proprietatii prin uzucapiune 6 / 60 In dreptul roman se bucurau de personalitate (capacitate): toate persoanele; toate persoanele de nationalitate romana; numai unele persoane 7 / 60 Roma Antica a cunoscut urmatoarele forme de organizare statale: regalitatea, imperiul si dominatul; regalitatea, republica, imperiul republica si principatul 8 / 60 Structura legii era formata din: rogatio, digesta, sanctio; praescriptio, novella, sanctio; praescriptio, rogatio, sanctio 9 / 60 În faza in iudicio, a procedurii legis actiunilor: inscrisul nu putea fi combatut cu martori; martorii trebuiau sa depuna o garantie; daca până la amiaza nu se prezenta o parte, castiga cea prezentă 10 / 60 Sclavul: isi putea asuma doar anumite obligatii; avea drepturi restranse; nu putea deveni titular de drepturi si nu-si putea asuma obligatii 11 / 60 In cadrul procedurii formulare procesul se desfasura in: trei faze; doua faze o faza 12 / 60 Se bucurau de o personalitate completa numai cei care intruneau urmatoarele elemente: libertatea, cetatenia, calitatea de sefi ai unor familii; libertatea, cetatenia, detinerea unei proprietati inseminate; libertatea, cetatenia, atingerea varstei majoratului 13 / 60 Comitia curiata era formată din: șefii ginților; adunarea patricienilor; sfatul bătrânilor. 14 / 60 Persoana juridică: nu exista în dreptul roman ; puteau fi formate doar printr-o diurnă a magistratului ; aveau patrimoniu propriu, drepturi și obligații distincte de membrii săi. 15 / 60 Manus iniectio era: o formula de investire a unui reprezentant in cadrul procesului; o forma de casatorie; utilizata pentru executarea unei sentinte ce avea ca obiect o suma de bani 16 / 60 In procedura extraordinara: pentru valorificarea fiecarui drept subiectiv exista o actiune distincta; procesul era condus de magistrat impreuna cu judecator; procesul era condus de la inceput pana la sfarsit de magistratul judecator 17 / 60 Notiunea de izvoare ale dreptului roman in sens formal desemneaza: totalitatea conditiilor materiale de existenta ce determina o anumita reglementare juridica; totalitatea normelor necesare pentru exprimarea normelor juridice; sursele de cunoastere a fizionomiei institutiilor juridice 18 / 60 Imperiului a durat între anii: 27 I.H. – 284 D.H.; 502 – 27 I.H.; 27 I.H. – 565 D.H. 19 / 60 In epoca foarte veche a Romei, dreptul avea un caracter : schimbator ; rigid si formalist ; suplu, dinamic. 20 / 60 Cea mai reusita sistematizare a normelor juridice romane s-a concretizat in: Codex Gregorianus; Opera legislative a imparatului Iustinian; ambele 21 / 60 În cadrul procedurii extraordinare: dispare formula deoarece magistratul era și judecător; magistratul nu era și judecător; dezbaterile se desfășurau cu respectarea anumitor formule. 22 / 60 Imperium, in cadrul procedurii legis actiunilor, reprezinta: forma de organizare a procesului; puterea de comanda a magistratului; posibilitatea cezarului de a interveni in orice process 23 / 60 Erau persoane in mancipio: fii de familie vanduti de catre parintii lor; sclavii; niciuna dintre variante 24 / 60 Comitia tributa cuprindea: patricieni; plebei; toti cetatenii romani repartizati pe triburi 25 / 60 Senatusconsultele erau: hotărâri ale senatului care deveneau izvoare de drept întrucât senatul avea drept de legiferare; consultații oferite de senatori la cererea cezarului; consultații oferite de senatori la cererea patricienilor. 26 / 60 Cetățenia romană se putea pierde prin: pierderea sau vânzarea de teren din ager publicus, dezmoștenire, pierderea libertății; exil, dezmoștenire, înrobire pierderea libertății, prin efectul principiului inadmisibilităţii dublei cetăţenii, prin exil 27 / 60 În dreptul roman erau considerate persoane cu capacitate juridică deplină: toate ființele umane; persoanele care îndeplineau următoarele condiții: om liber, cetățean roman, plebeu; persoanele care îndeplineau următoarele condiții: om liber, cetățean roman, șef de familie. 28 / 60 Calitatea de judecator se dobandea: dupa promovarea unei scoli instituite la Roma de catre Ulpian; prin alegerea de catre parti si confirmarea de catre magistrat a unei persoane particulare; prin instituirea de catre senat; 29 / 60 Actiunile in rem vizeaza: drepturi personale (de creanta) doar actiuni cu privire la succesiuni; actiuni cu privire la drepturi reale ce poarta asupra unor lucruri 30 / 60 Copilul nascut in afara casatoriei dobandea conditia juridica a: mamei; tatalui se nastea intotdeauna liber 31 / 60 Cetățenia romană putea fi dobândită prin: naștere, achiziționarea de pământ din ager publicus, prin dezrobire; prin naștere, prin dezrobire, prin lege; la 5 ani de la obținerea unei alte cetățenii latine, prin naștere, prin dezrobire. 32 / 60 Conditiile in care apar legis actiunile sunt evidentiate de: caracterul legal, formalist si judiciar; caracterul administrative si rigid; caracterul formal si material 33 / 60 Cenzorii: puteau fi alesi si din randul plebeilor; puteau fi aleși doar din randul patricienilor; aveau si importante atributii legislative. 34 / 60 Textele epigrafice sunt : formule speciale de judecata ; inscriptii gravate pe table din diferite materiale ; formule sacramentale ; 35 / 60 In cadrul procedurii extraordinare: sentinta de condamnare purta asupra unei sume de bani; sentinta de condamnare purta asupra obiectului cererii reclamantului; niciuna din cele doua variante. 36 / 60 Perioadarepublicii a durat între anii: 509 î.e.n. pâna în anul 27 î.e.n.; 753 î.e.n.-509 î.e.n.; 509 î.e.n. pâna în anul 284î. e.n 37 / 60 La origine erau membri ai comitiei centuriata: toti cetatenii; numai cei ce stapaneau o suprafata de pamant; doar patricienii 38 / 60 Edictele magistraților: erau emise doar după consultarea jurisprudenței; erau emise de plebei împreună cu magistrații; erau emise de către magistrați la numirea în funcție. 39 / 60 Erau considerați peregrini obișnuiți: locuitorii cetăţilor care aveau tratate de alianţă cu Roma; locuitorii cetăților din afara spațiului latin; liberții ce nu aveau drept să achizționeze pământ. 40 / 60 În căsătoria cu manus: femeia trecea sub puterea barbatului; femeia trăia in uniuni de fapt; femeia era egală în drepturi cu bărbatul. 41 / 60 La romani normele de drept erau desemnate prin termenul : IUS PAS MORALIS 42 / 60 Dreptul privat roman a cunoscut urmatoarele sisteme procedurale: procedura legis actiunilor, procedura formulara, procedura extraordinara procedura legis actiunilor, procedura digestelor, procedura formulara procedura legis actiunilor, procedura novelelelor, procedura extraordinara 43 / 60 Necetățenii puteau fi: latini și peregrini; etrusci și sabini; sclavii și gladiatorii; 44 / 60 Personalitatea incepea: la varsta majoratului; la naștere; inainte de nastere, la data conceperii, daca era in interesul copilului 45 / 60 În cadrul procedurii legis acțiunilor: părțile erau obligate să se prezinte în fața judecătorului; ambele părți se obligau să depună garanții, oricare ar fi fost obiectul litigiului; reclamantul putea să facă apel în fața senatului, dacă era patrician. 46 / 60 Perioada regalității a durat între anii: 27 I.H. – 284 D.H; 753 I.H.-509 I.H. 284 D.H. – 565 D.H. 47 / 60 In procedura legis actiunilor, fata de pretentiile formulate de catre reclamant, paratul putea sa: desemneze un avocat ales; sa se apere folosind formule sacramentale; sa recunoasca, sa nege pretentiile reclamantului sau sa nu se apere corespunzator 48 / 60 Cetatenii care sufereau anumite pedepse puteau fi vanduti ca sclavi: la Roma; doar peste hotare; nu puteau fi vanduti ca sclavi 49 / 60 Potrivit lui Ulpian dreptul roman se divide in: drept clasic si postclasic; drept public si drept privat; ius civile, ius gentium si ius natural 50 / 60 Legea celor XII Table prevedea: o procedura de judecata brutala, formalista si primitive; o procedura de judecata avansata si dinamica; o procedura de judecata ce nu includea nicio formula sacramental. 51 / 60 Obiectul dreptului privat roman este reprezentat de: totalitatea normelor juridice instituite sau sancţionate de Statul Roman; jurisprudența, cunoașterea lucrurilor divine și umane, știința a ceea ce este drept și nedrept; honeste vivere alterum non laedere suum cuinque tribuere. 52 / 60 Edilii curuli erau responsabili de: supravegherea moravurilor și intocmirea listelor electorale pe baza de cens; atributii legate de vanzarea catre particulari a prazii de razboi; aprovizionarea Romei cu alimente si supravegherea activitatii din targuri 53 / 60 Formula era un program de judecata prin care: pretorul arata judecatorului cum sa solutioneze litigiul; partile isi pledau cauza, folosind anumite formule, direct in fata senatului; partile isi pledau cauza, folosind anumite formule, direct in fata cezarului. 54 / 60 Patria potestas (puterea părintească): era exercitată de pater familias până la majoratul fiilor; era exercitată perpetuu, indiferent de vârsta fiilor, până la moartea tatălui; se crea doar pe cale naturală; 55 / 60 Opera legislativă a împăratului Iustinian cuprinde: Consultele și Novelele; Interpolationes și Institutiones; Digestele și Novelele. 56 / 60 Interpolatiunile sunt: interventii ale magistratului in cursul procesului; chemarea in garantie a unei personae; modificari aduse cu buna stiinta lucrarilor jurisconsultilor clasici 57 / 60 Emptor bonorum era: numit doar în urma unei licitații; succesor cu titlu universale al debitorului; executor judecătoresc 58 / 60 În cadrul procedurii formulare, formula era: un mic program de judecata pt. fiecare tip de drept subiectiv; presupunea folosirea unor formule solemne și a unor gesturi rituale; o regulă strictă ce nu putea fi schimbată și care presupunea printre altele interzicerea reprezentării de orice fel. 59 / 60 Dreptul privat roman se compune din : dreptul civil, dreptul natural si dreptul gintilor ; dreptul succesiunilor, dreptul natural si dreptul civil ; dreptul civil, dreptul natural si dreptul public 60 / 60 Cetățenii aveau următoarele drepturi politice și civile: ius nocere, ius commerci, ius connubi; ius primum, ius suffragi, ius honorum; ius commerci, ius connubi, ius militae; Your score isThe average score is 83% 0% Restart quiz 0% 0 votes, 0 avg Created on decembrie 07, 2023 By cobaltgraphicsDrept Cele 60 Intrebari Drept Roman Partial II 1 / 10 Cetățenii aveau următoarele drepturi politice și civile: ius nocere, ius commerci, ius connubi; ius primum, ius suffragi, ius honorum; ius commerci, ius connubi, ius militae; 2 / 10 Comitia tributa cuprindea: patricieni; plebei; toti cetatenii romani repartizati pe triburi 3 / 10 Cenzorii: puteau fi alesi si din randul plebeilor; puteau fi aleși doar din randul patricienilor; aveau si importante atributii legislative. 4 / 10 Actiunile in rem vizeaza: drepturi personale (de creanta) doar actiuni cu privire la succesiuni; actiuni cu privire la drepturi reale ce poarta asupra unor lucruri 5 / 10 Patria potestas (puterea părintească): era exercitată de pater familias până la majoratul fiilor; era exercitată perpetuu, indiferent de vârsta fiilor, până la moartea tatălui; se crea doar pe cale naturală; 6 / 10 La romani normele de drept erau desemnate prin termenul : IUS PAS MORALIS 7 / 10 In procedura legis actiunilor, fata de pretentiile formulate de catre reclamant, paratul putea sa: desemneze un avocat ales; sa se apere folosind formule sacramentale; sa recunoasca, sa nege pretentiile reclamantului sau sa nu se apere corespunzator 8 / 10 Manus iniectio era: o formula de investire a unui reprezentant in cadrul procesului; o forma de casatorie; utilizata pentru executarea unei sentinte ce avea ca obiect o suma de bani 9 / 10 Roma Antica a cunoscut urmatoarele forme de organizare statale: regalitatea, imperiul si dominatul; regalitatea, republica, imperiul republica si principatul 10 / 10 Posesio ad usucapionem: este vicioasa in raport cu o anumita persoana; se bucura de protectie juridica prin intermediul interdictelor; are ca efect dobandirea proprietatii prin uzucapiune Your score isThe average score is 75% 0% Restart quiz 0% 0 votes, 0 avg 88 Created on octombrie 27, 2023 By cobaltgraphics Drept Roman - Evaluare pe parcurs I - Semestru 1 77 de intrebari din prima parte a materiei Drept Roman - Semestru I 1 / 20 1. Care din definitiile dreptului roman apartin jurisconsultului Ulpian : 1. principiile de drept sunt: „a trai in mod onest, a nu vatama pe nimeni si a da fiecaruia ceea ce i se cuvine” 2. „dreptul este arta binelui si a echitatii” 3. "stiinta dreptului este cunoasterea lucrurilor divine si umane, stiinta a ceea ce este drept si nedrept” 2 / 20 2. Particularitatile actiunilor arbitrarii : (precizati varianta incorecta) 1. Agrava efectele pecuniare ale sentintei de condamnare; 2. Judecatorul aparea in dubla calitate : arbitru si judecator; 3. Pretentiile reclamantului de regula, erau satisfacute in natura. Această afirmație este incorectă. Particularitatea actiunilor arbitrarii în dreptul roman era aceea că, în general, ele agravau efectele obligațiilor pecuniare ale părților condamnate, fără a se aplica pentru satisfacerea în natură a pretențiilor reclamantului. 3 / 20 3. Particularitatile executarii asupra bunurilor venditio bonorum 🙁 precizati varianta incorecta) 1. Pretorul trimite pe creditor in detentiunea bunurilor (misio in possessionum); 2. Dupa 60 de zile, daca nu-si platea datoria, pretorul numea pe unul din creditori stapan al lucrurilor (magister bonorum); 3. Magister bonorum vindea bunurile la pretul cel mai mare unui emptor bonorum, iar debitorul devenea infam. În procedura venditio bonorum, după ce debitorul nu și-a plătit datoria în termen de 60 de zile, pretorul numea un curator bonorum, nu un magister bonorum. Curatorul bonorum era responsabil cu administrarea și vânzarea bunurilor debitorului pentru a acoperi datoria. Magister bonorum este o denumire incorectă în acest context. 4 / 20 4. Proletarii (proles) erau : 1. Sclavii care munceau in gospodariile romanilor; 2. Persoanele care isi lucrau pamantul; 3. Oameni saraci, care nu aveau alta avere decat copii. 5 / 20 5. Epoca postclasica a existat : 1. Pe perioada republicii; 2. Pe perioada dominatului; 3. Pe perioada principatului. 6 / 20 6. Pretorul, in crearea dreptului pretorian, folosea trei cai : (precizati varianta incorecta) 1. Explicarea dreptului civil vechi (adjuvanti); 2. Extinderea sferei de aplicare a dreptului civil (suplendi); 3. Neabrogarea dispozitiilor invechite de drept civil. 7 / 20 7. Care din definitiile dreptului roman apartin jurisconsultului Justinian : 1. principiile de drept sunt: „a trai in mod onest, a nu vatama pe nimeni si a da fiecaruia ceea ce i se cuvine” 2. „dreptul este arta binelui si a echitatii” 3. „stiinta dreptului este cunoasterea lucrurilor divine si umane, stiinta a ceea ce este drept si nedrept” 8 / 20 8. Forta juridica a sentintei : 1. Sentintele nu aveau forta juridica decat daca paratul isi recunostea vina; 2. Facea imposibila redeschiderea proceselor intre aceleasi parti si cu privire la acelasi obiect; 3. Sentinta era pusa in executare de catre un executor judecatoresc numit de magistrat. 9 / 20 9. Procedura formulara a fost introdusa deoarece : (precizati varianta incorecta) 1. Formularismul rigid al legisanctiunilor frana dezvoltarea societatii romane; 2. Nobilimea crea presiuni pentru inlaturarea legisanctiunilor; 3. Aparitia Legii Aebutia si a legilor Iuliae Iudiciariae. Aceasta afirmație este incorectă. Procedura formulară în dreptul roman nu a fost introdusă din cauza presiunilor nobilimii pentru înlăturarea legisanctiunilor. Procedura formulară a fost introdusă pentru a oferi o alternativă mai flexibilă și mai eficientă la procedurile rigide ale legisanctiunilor, facilitând dezvoltarea și aplicarea legii în societatea romană. 10 / 20 10. Istoricul aparitiei Legii celor XII Table consta in : (precizati varianta incorecta) 1. Tribunul plebei timp de 10 ani a cerut ca obiceiurile juridice sa fie sistematizate si publicate; 2. In anul 461 i.H. s-a format comisia din zece plebei pentru elaborarea codului decemviral pe zece table de lemn; 3. In anul 449 i.H. s-a elaborat un nou cod, in comisie fiind si cinci plebei. 11 / 20 11. Potestas aveau : 1. Regele, dictatorii si questorii; 2. Cenzorii, questorii, edilii curuli, tribunii plebei; 3. Imparatul, pretorii, cenzorii. 12 / 20 12. In procesul cu ordo, citarea paratului se face prin procedeele : (precizati varianta incorecta) 1. In ius te voco (te chem in fata magistratului); 2. Vadimonium extrajudiciar (intelegerea partilor privind data prezentarii); 3. Condictio – somatia prin care reclamantul chema paratul. rocedeele corecte prin care se făcea citarea paratului în procesul cu ordo erau:In ius te voco (te chem în fața magistratului).Vadimonium extrajudiciar (înțelegerea părților privind data prezentării). 13 / 20 13. Particularitatile formei de executare asupra bunurilor distractio bonorum : (precizati varianta incorecta) 1. Bunurile nu se vindeau cu amanuntul, ci in bloc; 2. Este o forma de executare mai evoluata; 3. Nu atragea imfamia pentru debitori. 14 / 20 14. Pretorul prin cuvantul dico: 1. Numea pe judecatorul ales de parti; 2. Atribuia obiectul litigios provizoriu unei parti, 3. Ratifica declaratia unei parti. Cuvântul "dico" era folosit de pretor pentru a atribui temporar obiectul litigios uneia dintre părți în faza "in iure" a procesului. Aceasta determina posesia sau folosința temporară a bunului în litigiu până când disputa era rezolvată în mod definitiv în faza "in iudicio". 15 / 20 15. Edictele magistratilor constau in : (precizati varianta incorecta) 1. Publicarea la intrarea in functie a programului la inceput sub forma orala (ex dicere), iar mai tarziu scris pe lemn; 2. Durata lor, care era de doi ani; 3. Modalitatile de conducere si procedeele juridice utilizate. 16 / 20 16. In cadrul procedurii legisactiunilor 1. Ambele parti se obligau sa depuna garantii oricare ar fi fost obiectul litigiului; 2. Partile erau obligate sa se prezinte in fata judecatorului ; 3. Reclamantul putea sa faca apel in fata senatului daca era patrician 17 / 20 17. Evolutia istorica a jurisprudentei consta in : (precizati varianta incorecta) 1. La inceput activitatea era desfasurata numai de pontifi, singuri cunoscatori ai legilor; 2. In anul 401 i.H. functionarul G.Flavius divulga normele procedurale, jurisprudenta devenind laica; 3. Dupa divulgarea normelor juridice activitatea putea fi desfasurata si de alte persoane. Această afirmație este incorectă. La începuturile jurisprudenței romane, activitatea nu era rezervată doar pontifilor. Jurisprudența a fost inițial dezvoltată de preoți-pontifi, dar aceasta s-a schimbat în timp. 18 / 20 18. Senatusconsultele erau 1. Hotarari ale senatului ce deveneau izvoare de drept intrucat senatul avea drept de legiferare 2. Consultatii oferite de senatori la cererea cezarului ; 3. Consultatii oferite de senatori la cererea patricienilor sau chiar a plebeilor in anumite situatii 19 / 20 19. Opera legislativa a imparatului Justinian este formata din : 1. Codex, Institutiones, Edictum, Novelae; 2. Codex, Digesta, Novelae, Orationes 3. Codex, Digesta, Institutiones, Novelae. Opera legislativă a împăratului Justinian a constat în aceste patru componente: Codex (Codul), Digesta (Pandectele), Institutiones (Instituțiile) și Novelae (Novelele). 20 / 20 20. Implicatiile practice ale jurisconsultilor, constau in : (precizati varianta incorecta) 1. Consultatii in orice probleme juridice (respondere); 2. Consultatii privind formele actelor juridice (cavere); 3. Consultatii oferite nobililor si cavalerilor (agere). Termenul corect asociat cu consultanța juridică oferită nobililor și cavalerilor este "cavere", nu "agere". "Agere" se referă la activitatea generală de a acționa în justiție, nu doar la consultanța oferită nobililor și cavalerilor. Your score isThe average score is 86% 0% Restart quiz 0% 0 votes, 0 avg 1 Created on octombrie 27, 2023 By cobaltgraphics Drept Roman - Evaluare pe parcurs II - Semestru 1 65 de intrebari din a2-a parte a materiei Drept Roman - Semestru I 1 / 20 1. Particularitatile procedurilor civile in dreptul roman : (precizati varianta incorecta) 1. Legisanctiunile, formalism rigid, doua faze (in iure, in iudicio); 2. Formulara : rigiditate, magistratul redacteaza formula ce continea germenii solutiei; 3. Extraordinara : flexibila, o faza, doi judecatori, recunoasterea paratului nu este proba. Procedurile în dreptul roman nu aveau două faze distincte numite "in iure" și "in iudicio". Procesul în dreptul roman implica adesea un preproces în fața magistraților numit "in iure", unde părțile prezentau argumentele și dovezi, dar nu avea două faze distincte în același mod în care sunt organizate procedurile judiciare moderne. 2 / 20 2. Dezrobitii se caracterizau prin : 1. Era om liber numai fata de terti; 2. Era om liber numai fata de terti; 3. In epoca veche nu putea deveni cetatean. 3 / 20 3. Care din definitiile dreptului roman apartin jurisconsultului Justinian : 1. principiile de drept sunt: „a trai in mod onest, a nu vatama pe nimeni si a da fiecaruia ceea ce i se cuvine” 2. „dreptul este arta binelui si a echitatii” 3. „stiinta dreptului este cunoasterea lucrurilor divine si umane, stiinta a ceea ce este drept si nedrept” 4 / 20 4. In dreptul roman aveau calitatea de persoana : (precizati varianta incorecta) 1. Oamenii liberi; 2. Sclavii; 3. Toti care aveau caput. 5 / 20 5. Dediticii erau inferiori pentru ca : (precizati varianta incorecta) 1. Nu aveau dreptul sa vina la Roma; 2. Puteau dobandi cetatenia romana; 3. Nu puteau dobandi cetatenia romana. 6 / 20 6. Evolutia istorica a jurisprudentei consta in : (precizati varianta incorecta) 1. La inceput activitatea era desfasurata numai de pontifi, singuri cunoscatori ai legilor; 2. In anul 401 i.H. functionarul G.Flavius divulga normele procedurale, jurisprudenta devenind laica; 3. Dupa divulgarea normelor juridice activitatea putea fi desfasurata si de alte persoane. Această afirmație este incorectă. La începuturile jurisprudenței romane, activitatea nu era rezervată doar pontifilor. Jurisprudența a fost inițial dezvoltată de preoți-pontifi, dar aceasta s-a schimbat în timp. 7 / 20 7. Persoanele alieni iuris desemneaza : (precizati varianta incorecta) 1. Sotia si copiii dupa moartea lui pater familias; 2. Toti cei aflati sub puterea lui pater familias; 3. Sotia, copiii si nepotii din fii. 8 / 20 8. Casatoria romana se realiza prin : (precizati varianta incorecta) 1. Trecerea femeii in categoria oamenilor liberi; 2. Trecerea in puterea barbatului (cu manus); 3. Ramanerea femeii sub puterea tatalui sau (fara manus). 9 / 20 9. Particularitatile actiunilor arbitrarii : (precizati varianta incorecta) 1. Agrava efectele pecuniare ale sentintei de condamnare; 2. Judecatorul aparea in dubla calitate : arbitru si judecator; 3. Pretentiile reclamantului de regula, erau satisfacute in natura. Această afirmație este incorectă. Particularitatea actiunilor arbitrarii în dreptul roman era aceea că, în general, ele agravau efectele obligațiilor pecuniare ale părților condamnate, fără a se aplica pentru satisfacerea în natură a pretențiilor reclamantului. 10 / 20 10. Conditiile de fond ale casatoriei erau : 1. Connubium, consimtamantul, varsta 2. Caput, consimtamantul, varsta; 3. Status civitatis, varsta, caput. 11 / 20 11. patria potestas (puterea parinteasca) : 1. Era exercitata de pater familias pana la majoratul fiilor; 2. Era exercitata perpetuu, indiferent de varsta fiilor, pana la moartea parintelui; 3. Se crea doar pe cale naturala. 12 / 20 12. Magistratii care se bucurau de imperium, puteau sa : (precizati varianta incorecta): 1. Convoca adunarile poporului; 2. Ia hotarari in numele poporului in privinta pacii si razboiului; 3. Sa comande legiunile romane. 13 / 20 13. Implicatiile practice ale jurisconsultilor, constau in : (precizati varianta incorecta) 1. Consultatii in orice probleme juridice (respondere); 2. Consultatii privind formele actelor juridice (cavere); 3. Consultatii oferite nobililor si cavalerilor (agere). Termenul corect asociat cu consultanța juridică oferită nobililor și cavalerilor este "cavere", nu "agere". "Agere" se referă la activitatea generală de a acționa în justiție, nu doar la consultanța oferită nobililor și cavalerilor. 14 / 20 14. Legea celor XII Table a aparut in urmatoarele conditii : (precizati varianta incorecta) 1. Normele juridice erau tinute in secret; 2. Proletarii au staruit ca dreptul cutumiar sa fie sistematizat si publicat; 3. Plebeii au cerut ca din comisie sa faca parte cinci plebei. 15 / 20 15. Forta juridica a sentintei : 1. Sentintele nu aveau forta juridica decat daca paratul isi recunostea vina; 2. Facea imposibila redeschiderea proceselor intre aceleasi parti si cu privire la acelasi obiect; 3. Sentinta era pusa in executare de catre un executor judecatoresc numit de magistrat. 16 / 20 16. Caracterele persoanei juridice (morale) : (precizati varianta incorecta) 1. Are o anumita capacitate juridica; 2. Are un patrimoniu propriu; 3. Are drepturi si obligatii impreuna cu membrii sai. 17 / 20 17. Istoricul aparitiei Legii celor XII Table consta in : (precizati varianta incorecta) 1. Tribunul plebei timp de 10 ani a cerut ca obiceiurile juridice sa fie sistematizate si publicate; 2. In anul 461 i.H. s-a format comisia din zece plebei pentru elaborarea codului decemviral pe zece table de lemn; 3. In anul 449 i.H. s-a elaborat un nou cod, in comisie fiind si cinci plebei. 18 / 20 18. Legea celor XII Table reglementeaza : (precizati varianta incorecta) 1. Proprietatea, succesiunile, organizarea familiei; 2. Obligatiile se regasesc foarte putin; 3. Un numar de cinci contracte. 19 / 20 19. Sclavii puteau incheia acte juridice daca : (precizati varianta incorecta) 1. Datoria sclavului prezenta caracterul unei veritabile obligatii; 2. Facea mai buna situatia lui dominus; 3. Facea pe stapan proprietar sau creditor. 20 / 20 20. Faza in iudicio avea caracteristicile : (precizati varianta incorecta) 1. Partile foloseau un limbaj comun; 2. Proba cu martori putea combate proba cu inscrisuri; 3. Avocatul (patronus causorum) reprezenta interesele unei parti. Your score isThe average score is 50% 0% Restart quiz 0% 0 votes, 0 avg 4 Created on octombrie 24, 2023 By cobaltgraphics Drept Roman - Evaluare finala - Semestru 1 Format din 150 de intrebari acest test este dedicat verificari cunostintelor in dreptul roman - semestru 1. 1 / 20 1. Puterea parinteasca se stingea prin : (precizati varianta incorecta) 1. Moartea lui pater sau filius familias; 2. Pierderea personalitatii, emancipare; 3. Casatoria lui filius familias. 2 / 20 2. In faza in iure, ultimul act litis contestatio (luarea de martori) inseamna : 1. Martorii sa constate ca partile doresc sa ajunga in fata judecatorului pentru a obtine o sentinta; 2. Martorii sa constate vinovatia uneia din parti; 3. Martorii sa ceara trimiterea vinovatului in faza in iudicio in fata judecatorului. 3 / 20 3. Particularitatile actiunilor arbitrarii : (precizati varianta incorecta) 1. Agrava efectele pecuniare ale sentintei de condamnare; 2. Judecatorul aparea in dubla calitate : arbitru si judecator; 3. Pretentiile reclamantului de regula, erau satisfacute in natura. Această afirmație este incorectă. Particularitatea actiunilor arbitrarii în dreptul roman era aceea că, în general, ele agravau efectele obligațiilor pecuniare ale părților condamnate, fără a se aplica pentru satisfacerea în natură a pretențiilor reclamantului. 4 / 20 4. Imperium aveau : 1. Consulii, pretorii, dictatorii; 2. Dictatorii, questorii, edilii curuli; 3. Consulii, cenzorii, pretorii: 5 / 20 5. Care din definitiile dreptului roman apartin jurisconsultului Ulpian : 1. principiile de drept sunt: „a trai in mod onest, a nu vatama pe nimeni si a da fiecaruia ceea ce i se cuvine” 2. „dreptul este arta binelui si a echitatii” 3. "stiinta dreptului este cunoasterea lucrurilor divine si umane, stiinta a ceea ce este drept si nedrept” 6 / 20 6. Conditiile de fond ale casatoriei erau : 1. Connubium, consimtamantul, varsta 2. Caput, consimtamantul, varsta; 3. Status civitatis, varsta, caput. 7 / 20 7. Forta juridica a sentintei : 1. Sentintele nu aveau forta juridica decat daca paratul isi recunostea vina; 2. Facea imposibila redeschiderea proceselor intre aceleasi parti si cu privire la acelasi obiect; 3. Sentinta era pusa in executare de catre un executor judecatoresc numit de magistrat. 8 / 20 8. Epoca veche a dreptului roman a existat : 1. De la fondarea statului roman pana la fondarea principatului; 2. De la fondarea statului roman pana la fondarea republicii; 3. De la fondarea statului roman pana la instaurarea regalitatii. 9 / 20 9. Procedura de legiferare consta in : (precizati varianta incorecta) 1. Magistratul o propunea in fata poporului (una din comisii); 2. Dezbaterea de catre popor timp de 30 de zile fara a putea aduce modificari; 3. Ratificarea ei de catre senat. 10 / 20 10. In dreptul roman calitatea de persoana o aveau : 1. Toti membrii societatii; 2. Toti care aveau capacitate, personalitate (caput); 3. Sclavii. În dreptul roman, sclavii nu aveau calitatea de persoană în sensul legal. Ei erau considerați proprietate și nu aveau drepturi legale sau protecție juridică. Persoanele cu calitatea de persoană în dreptul roman erau, în general, cetățenii liberi (membrii societății) și cei care aveau capacitate și personalitate (caput), adică drepturi și responsabilități juridice. Sclavii erau considerați proprietate și nu aveau aceeași protecție legală ca și cetățenii liberi. 11 / 20 11. Opera legislativa a imparatului Justinian este formata din : 1. Codex, Institutiones, Edictum, Novelae; 2. Codex, Digesta, Novelae, Orationes 3. Codex, Digesta, Institutiones, Novelae. Opera legislativă a împăratului Justinian a constat în aceste patru componente: Codex (Codul), Digesta (Pandectele), Institutiones (Instituțiile) și Novelae (Novelele). 12 / 20 12. Pretorul, in crearea dreptului pretorian, folosea trei cai : (precizati varianta incorecta) 1. Explicarea dreptului civil vechi (adjuvanti); 2. Extinderea sferei de aplicare a dreptului civil (suplendi); 3. Neabrogarea dispozitiilor invechite de drept civil. 13 / 20 13. In faza in iure, paratul putea sa adopte una din atitudini : (precizati varianta incorecta) 1. Recunoasterea (confesio in iure) era asimilata cu neaplicarea sanctiunii; 2. Neaga pretentiile reclamantului (infinitiatio) – se trecea in faza a doua; 3. Nu se apara cum trebuie – era condamnat. Recunoașterea (confesio in iure) în faza "in iure" (în fața magistratului) implica acceptarea faptelor afirmate de reclamant. Aceasta asimila recunoașterea faptelor și evita aplicarea sancțiunii. Dacă paratul recunoștea acuzațiile, nu erau necesare alte proceduri și nu se aplica o sancțiune în faza "in iudicio" 14 / 20 14. Sclavii puteau incheia acte juridice daca : (precizati varianta incorecta) 1. Datoria sclavului prezenta caracterul unei veritabile obligatii; 2. Facea mai buna situatia lui dominus; 3. Facea pe stapan proprietar sau creditor. 15 / 20 15. Caracteristicile casatoriei fara manus : 1. Avea drepturi succesorale in noua familie; 2. Nu era straina fata de barbat si copii 3. Ramanea sub puterea tatalui. 16 / 20 16. Caracteristicile adoptiunii : 1. Un mod artificial de creare a puterii parintesti; 2. Se facea prin doua vanzari si trei dezrobiri; 3. Diferenta de varsta era de 25 ani intre adoptant si adoptat; 17 / 20 17. In cadrul procedurii legisactiunilor 1. Ambele parti se obligau sa depuna garantii oricare ar fi fost obiectul litigiului; 2. Partile erau obligate sa se prezinte in fata judecatorului ; 3. Reclamantul putea sa faca apel in fata senatului daca era patrician 18 / 20 18. Proletarii (proles) erau : 1. Sclavii care munceau in gospodariile romanilor; 2. Persoanele care isi lucrau pamantul; 3. Oameni saraci, care nu aveau alta avere decat copii. 19 / 20 19. Caracterele persoanei juridice (morale) : (precizati varianta incorecta) 1. Are o anumita capacitate juridica; 2. Are un patrimoniu propriu; 3. Are drepturi si obligatii impreuna cu membrii sai. 20 / 20 20. Persoanele sui iuris desemneaza : (precizati varianta incorecta) 1. Pe cei care nu se aflau in puterea cuiva; 2. Pater familias; 3. Copiii si femeia casatorita. Your score isThe average score is 78% 0% Restart quiz