Locuri De Munca / Sociologie Juridica Grile - Cobalt Recruitment

0 votes, 0 avg

Created on March 24, 2024 By

cobaltgraphics

Sociologie Sem. II

Intrebari de tip grila cu raspunsuri simple pentru a verifica cunostintele la Sociologie.

1 / 20

1. Care subsistem al personalitatii respondentilor prezinta interes pentru sociologia juridica, in virtutea faptului ca este implicat preponderent in exprimarea opiniei fata de o lege, in votarea acesteia sau incheierea unui contract?

a. „subsistemul bio-energetic”;

b. „subsistemul instrumental”;

c. „subsistemul relational – valoric si de autoreglaj”.

2 / 20

2. Care sunt, dupa Jean Carbonnier, cele doua principii fundamentalecare trebuie sa stea la baza cercetarii sociologice a fenomenelorjuridice?

a. regula obiectivitatii si materialitatea fenomenelor;

b. regula obiectivitatii si impartialitatea cercetatorului;

c. regula obiectivitatii si abordarea istorico-comparativa

3 / 20

3. Conform lui Leopold von Wiese, relatiile interindividuale presupun:

a. fiecare pentru altul: contact, abordare, adaptare, combinare, unire, competitie, conflict;

b. procese diferentiate cum ar fi promovarea sau degradarea socială, dominarea şi subordonarea, stratificarea, selecţia şi individualizarea;

c. procese integrative – uniformizarea, stabilizarea, cristalizarea şi socializarea

4 / 20

4. Care dintre judecatile de valoare, prezentate mai jos, pune in evidenta avantajul sondajului de opinie legislativa fata de referendum?

a. sondajul de opinie legislativa practicat la nivelul unuiesantion national este mult mai relevant decat un referendum;

b. spre deosebire de referendum, sondajul de opinie legislativa pune in pericol libertatea de decizie a legislatorului;

c. spre deosebire de referendum, la rezultate cu o mica marja de eroare, sondajul de opinie legislativa are avantajul ca se realizeaza cu economie de timp, de resurse financiare si deforte umane.

5 / 20

5. Ce tipuri de intrebari, dupa obiectul lor, se pot distinge intr-unchestionar de sociologie juridica?

a. intrebari de cunoastere a dreptului pozitiv, intrebari defapt (factologice) si intrebari de cunoastere ajurisprudentei;

b. intrebari de cunoastere a dreptului pozitiv, intrebari defapt (factologice), intrebari de cunoastere ajurisprudentei si intrebari despre relatiile socioafectivedin familie;

c. intrebari de cunoastere a dreptului pozitiv,intrebari de fapt (factologice), intrebari decunoastere a jurisprudentei si intrebari de opinie.

6 / 20

6. Fenomenele sociale:

a. sunt ansambluri dinamice de fapte sociale care exprima realitatea sociala in devenirea ei;

b. sunt momente ale desfasurarii vietii sociale, ale dinamicii existentei sociale;

c. sunt forme de manifestare a esentei sociale

7 / 20

7. Ce reprezinta interviul?

a. „o tehnica de obtinere, prin intrebari si raspunsuri, ainformatiilor scrise de la indivizi si grupuri umane”;

b. „o tehnica de obtinere, prin intrebari si raspunsuri, a informatiilor verbale de la indivizi si grupuri umane”;

c. „o tehnica de obtinere, prin intrebari si raspunsuri, a informatiilor iconografice de la indivizi si grupuriumane”.

8 / 20

8. Care este, dupa Claude Jeveau, obiectul anchetei sociologice?

a. datele factuale, opiniile, atitudinile si motivatiileoamenilor;

b. aptitudinile, temperamentul si caracterul oamenilor;

c. inteligenta, aptitudinile si trasaturile de personalitate aleindivizilor.

9 / 20

9. Care sunt principalele tipuri de anchete sociologice dupa aria decuprindere a populatiei?

a. ancheta pe un lot de persoane si ancheta pe un esantion;

b. ancheta pe o colectivitate generala (totala) si ancheta pe un eseantion (selectiva);

c. ancheta pe un grup experimental si ancheta pe un grup de control (martor).

10 / 20

10. De unde provine principala dificultate pe care o intampina sociologia juridica in redactarea si aplicarea chestionarului?

a. Din lipsa de cooperare a asubiectilor

b. Din faptul ca trebuie sa discute despre drept cu persoane neinitiate in acest domeniu

c. Din lipsa de sinceritate a subiectilor.

11 / 20

11. In care dintre urmatoarele domenii ale vietii sociale a dreptului,sociologia juridica a desfasurat, cu predilectie, cercetariempirice?

a) Trecerea de la statut la contract
b) Elaborarea normelor juridice
c) Procesul de rationalizare a dreptului

d)Aplicarea normelor de drept

e)Administrarea justitiei, statutul si rolul judecatorilor

f) Manifestarile de nondrept
g) Socialitatea dreptului
h)Exercitarea profesiei de avocat si deontologia specifica acestei-

a. a, b, e, g

b. b, d, e, h

c. c, d, f, h

12 / 20

12. Care dintre cerintele metodologice de mai jos trebuie respectate in desfasurarea cercetarilor sociologice empirice?

a) regula obiectivitatii datelor, informatiilor siconcluziilor cercetarii;
b) regula prioritatii faptelor in fata fenomenului cercetat;
c) tratarea statistica a fenomenului cercetat.
d) regula unitatii si complementaritatii metodelor utilizate in cercetarea fenomenului respectiv;
e) abordarea sociometrica a fenomenului studiat si a persoanelor cuprinse in esantion;
f) abordarea sistematica a fenomenului cercetat;
g) abordarea multi– si interdisciplinara a „obiectului”cercetarii;
h) regula prioritatii opiniilor si atitudinilor in fata faptelor sociale;
i) abordarea exogena a fenomenului studiat.

a. b, d, e, h, i

b. a, b, d, f, g

c. c, e, f, h, i

d. a, c, e, g, h

13 / 20

13. Dimitrie Gusti, fondatorul Scolii monografice de la Bucuresti, apreciaza ca:

a. scopul principal al sociologiei juridice este de a realiza un studiu concret al realitatilor juridice dintr-o colectivitate data;

b. sociologia juridica are un rol aparte in cunoasterea dreptului si a functiilor sale sociale;

c. sociologia juridica este o disciplina de contact intre drept si sociologie avand rolul de a studia ``socialitatea dreptului``

14 / 20

14. Care este obiectul de cercetare al tehnicii analizei de continut?

a. comunicare verbala si nonverbala;

b. comunicare verbala;

c. comunicare nonverbala

15 / 20

15. Ce intelegem prin metoda?

a. un procedeu de cercetare;

b. un instrument de cercetare;

c. modalitate generala (sistematica) de cercetare, decunoastere si de transformare a realitatii

16 / 20

16. Cum este bine sa procedeze sociologul dreptului in cazul in carenu se poate renunta la vocabularul juridic in formulareaintrebarilor?

a. sa renunte la acele intrebari;

b. intrebarile sa fie formulate in limbaj juridic;

c. intrebarile sa fie insotite de perifraze explicativesi de exemple cu caracter descriptiv.

17 / 20

17. Ce reprezinta, in esenta, analiza sociologica a jurisprudentei?

a. analiza clasica a jurisprudentei, cum au realizat- o de mult timp juristii;

b. o analiza a continutului desfasurata in maniera sociologica asupra unei categorii particulare de documente juridice: culegerile de jurisprudenta;

18 / 20

18. Functia expozitiva sau descriptiva a sociologiei:

a. arata ca cercetarea sociologica trebuie sa debuteze cu o cat mai complexa si sistematica expunere a faptelor, cu o cat mai exacta si cuprinzatoare descriere a realitatii ce se constituie in obiect al ivestigatiei;

b. permite cercetarii sociologice sa inteleaga realitatea sociala, sa identifice mecanismele intime de functionare si schimbare a realitatii sociale, de producere a fenomenelor sociale

c. presupune ca cercetarea sociologica sa nu se rezume la descrierea si explicarea realitatii asa cum este ea ci sa incerce sa arate cum ar trebui sa fie aceasta realitate sociala

19 / 20

19. Pluralismul normativ considera ca

legea nu este singura expresie si forma de existenta a dreptului
functie normativa semnificativa are cutuma, precedentul judiciar, practica judiciara
statul este sursa unica de drept

a. 1+2+3

b. 1+2

c. 1+3

20 / 20

20. Care este instrumentul de cercetare utilizat in tehnica interviului?

a. Convorbirea

b. Ghidul de interviu

c. Interviul extensiv

Your score is

The average score is 0%

Drept CIVIL - Teoria Obligatilor _ LICENTA

1 / 50

a. Este răspunzător pentru prejudiciile cauzate de animale, în temeiul art. 1375 C.civ.:

cel care are paza materială a animalului la momentul producerii prejudiciului.

cel care are paza juridică a animalului la momentul producerii prejudiciului;

cel care are paza juridică a animalului la momentul formulării acţiunii în justiţie;

2 / 50

b. Dacă în contract a fost prevăzută o clauză penală:

nici debitorul, nici creditorul nu au dreptul de a opta între îndeplinirea obligaţiei şi clauza penală.

debitorul poate refuza executarea obligaţiei, oferind clauza penală;

în caz de neexecutare a obligaţiei de către debitor, creditorul poate cere fie executarea silită în natură a obligaţiei principale, fie clauza penală;

3 / 50

c. Faţă de victima unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii:

răspunderea comitentului este subsidiară faţă de răspunderea prepusului pentru fapta proprie.

răspunderea comitentului este solidară cu răspunderea prepusului;

răspunderea prepusului pentru fapta proprie este subsidiară faţă de răspunderea comitentului;

4 / 50

d. În cazul în care victima unei fapte ilicite are asigurare de persoane:

victima faptei ilicite este îndreptățită să primească despăgubiri doar de la asigurător.

victima nu poate să solicite de la autorul faptei ilicite decât diferența dintre valoarea prejudiciului și suma primită de la asigurări;

victima are dreptul să cumuleze indemnizația de asigurare cu despăgubirea acordată de autorul faptei ilicite;

5 / 50

e. Pentru a fi angajată răspunderea pentru ruina edificiului este necesar şi suficient ca victima prejudiciului să dovedească:

existenţa prejudiciului, raportul de cauzalitate dintre prejudiciu şi ruina edificiului, faptul că ruina edificiului a fost cauzată de lipsa de întreţinere a acestuia ori de un viciu de construcţie.

existenţa prejudiciului, raportul de cauzalitate dintre prejudiciu şi ruina edificiului, culpa proprietarului, faptul că ruina edificiului a fost cauzată de lipsa de întreţinere a acestuia ori de un viciu de construcţie;

existenţa prejudiciului şi raportul de cauzalitate dintre prejudiciu și ruina edificiului;

6 / 50

f. Acţiunea în simulaţie are ca efect:

anularea actului secret;

înlăturarea efectelor contractului aparent;

validarea contractului secret.

7 / 50

g. În raport de modul de operare, rezoluțiunea contractului poate fi:

unilaterală și convențională.

judiciară, unilaterală, de plin drept;

legală și convențională;

8 / 50

h. În materia rezoluţiunii:

rezoluţiunea poate avea loc numai pentru o parte a contractului, numai dacă executarea este divizibilă;

creditorul are dreptul la rezoluţiune, chiar şi atunci când neexecutarea este de mică însemnătate.

în cazul contractului plurilateral, neîndeplinirea de către una din părţi a obligaţiei atrage întotdeauna rezoluţiunea contractului faţă de celelalte părţi;

9 / 50

i. Contractul secret încheiat în cadrul unei simulaţii este opozabil:

părţilor şi, în anumite condiţii, şi succesorilor universali şi succesorilor cu titlu universal ai părţilor;

părţilor şi succesorilor cu titlu particular ai părţilor.

numai părţilor şi succesorilor universali ai acestora;

10 / 50

j. Prin repararea integrală a prejudiciului în cadrul răspunderii civile delictuale se înţelege:

atât prejudiciul previzibil, cât şi cel imprevizibil, atunci când fapta licită s-a săvârşit cu intenţie.

atât damnum emergens, cât şi lucrum cessans;

numai prejudiciul previzibil;

11 / 50

k. Constituie cauză care înlătură răspunderea civilă delictuală:

exercitarea drepturilor proprii, chiar şi în mod abuziv;

ordinul superiorului, în toate cazurile.

forţa majoră;

12 / 50

l. Pentru a putea fi angajată răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri, victima prejudiciului trebuie să facă dovada:

prejudiciului, raportului de cauzalitate dintre fapta lucrului şi prejudiciu, calităţii de paznic juridic a persoanei chemată să răspundă.

prejudiciului, faptei paznicului juridic al lucrului, raportului de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciu;

prejudiciului şi raportului de cauzalitate dintre fapta lucrului şi prejudiciu;

13 / 50

m. În materie de răspundere civilă contractuală, constituie cauză de exonerare de răspundere a debitorului:

forţa majoră;

intervenția voluntară;

fapta unui terţ, în toate situațiile.

14 / 50

n. Este angajată răspunderea persoanei juridice pentru fapta proprie:

ori de câte ori fapta ilicită cauzatoare de prejudicii este săvârşită de organele persoanei juridice;

atunci când fapta ilicită cauzatoare de prejudicii a fost săvârşită de organele persoanei juridice, însă numai dacă acestea au acţionat cu prilejul exercitării funcţiei ce le revine.

ori de câte ori fapta ilicită cauzatoare de prejudicii este săvârşită de un reprezentant al persoanei juridice, cu prilejul exercitării atribuţiilor încredinţate;

15 / 50

o. Pentru a putea fi angajată răspunderea comitentului pentru fapta prepusului:

trebuie ca persoana prejudiciată să dovedească necunoaşterea faptului că prepusul a acţionat fără nicio legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate, când fapta s-a săvârşit în aceste condiţii.

este necesar ca fapta săvârşită de prepus să aibă legătură cu atribuţiile sau cu scopul funcţiilor încredinţate;

este necesar ca funcţiile sau însărcinările primite de prepus să fie în interesul exclusiv al comitentului;

16 / 50

p. Conform art.1375 C.civ., este angajată răspunderea civilă delictuală pentru prejudiciile cauzate de:

animalele sălbatice aflate în captivitate;

numai animalele domestice.

animalele sălbatice aflate în stare de libertate;

17 / 50

q. Nu intră în sfera răspunderii civile delictuale:

răspunderea faţă de terţi ca urmare a neefectuării unui contract;

răspunderea ofertantului pentru retragerea intempestivă a ofertei;

acţiunile ulterioare ale păgubitului care a optat într-o acţiune anterioară pentru răspunderea civilă contractuală.

18 / 50

r. Răspunderea civilă delictuală se delimitează de răspunderea civilă contractuală prin faptul că:

în materie delictuală, dacă prejudiciul este cauzat de două sau mai multe persoane, acestea sunt obligate la reparație în mod solidar, iar în materie contractuală răspunderea, ca regulă, este divizibilă în funcție de numărul debitorilor.

nu există niciun raport între cele două forme de răspundere, deoarece au temeiuri juridice diferite;

ambele sunt forme de răspundere în considerarea persoanei;

19 / 50

s. În cazul în care victima unei fapte ilicite are asigurare de bunuri:

victima nu poate să solicite de la autorul faptei ilicite decât diferența dintre valoarea prejudiciului și indemnizația de asigurare;

victima faptei ilicite este îndreptățită să primească doar despăgubiri de la asigurător.

victima are dreptul să cumuleze indemnizația de asigurare cu despăgubirea acordată de autorul faptei ilicite;

20 / 50

t. În cazul rezoluțiunii unilaterale este necesară:

chemarea în judecată a debitorului;

punerea în întârziere a debitorului;

caracterul repetat al neexecutării.

21 / 50

u. Fundamentul răspunderii comitentului pentru fapta prepusului constă în:

obligaţia de garanţie a comitentului, în solidar cu prepusul, faţă de victima prejudiciului.

ideea culpei prepusului ca fiind culpa comitentului;

prezumţia legală absolută de culpă a comitentului în supravegherea prepusului;

22 / 50

v. Reprezintă efecte specifice ale contractelor sinalagmatice:

excepția de neexecutare, simulația, riscul contractului;

excepția de neexecutare, rezoluțiunea, rezilierea, riscul contractului;

rezoluțiunea, rezilierea, stipulația pentru altul.

23 / 50

w. Formele de răspundere civilă delictuală reglementate de Codul civil sunt:

răspunderea obiectivă și răspunderea subiectivă;

răspunderea directă și răspunderea indirectă;

răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin fapta ilicită proprie, răspunderea pentru prejudiciul cauzat prin fapta altuia și răspunderea pentru prejudiciul cauzat de animale, de lucruri și de ruina edificiului.

24 / 50

x. Pentru a ne afla în prezenţa simulaţiei, este necesar ca:

actul secret să fie încheiat după ce a fost încheiat actul juridic aparent sau în acelaşi timp cu acesta;

actul secret să fie încheiat înaintea actului aparent sau în acelaşi timp cu acesta;

actul secret să fie încheiat între aceleaşi părţi ca şi actul aparent.

25 / 50

y. Răspunderea civilă delictuală din punct de vedere al naturii juridice este:

o formă a răspunderii sociale;

o formă a răspunderii juridice;

un raport juridic obligațional care izvorăște dintr-o faptă ilicită cauzatoare de prejudicii, raport în care autorul faptei ilicite sau o altă persoană chemată să răspundă are obligația de a repara prejudiciul.

26 / 50

z. Sunt condiţii pentru invocarea excepţiei de neexecutare a contractului:

obligaţiile părţilor să îşi aibă temeiul în acelaşi contract, să existe o neexecutare importantă a obligaţiei cocontractantului, iar neexecutarea să nu se datoreze faptei celui care invocă excepţia.

să existe o neexecutare totală sau parţială, dar suficient de importantă din partea cocontractantului, părţile să nu fi convenit un termen de executare a uneia dintre obligaţiile reciproce, să fie sesizată instanţa de judecată competentă;

obligaţiile părţilor să îşi aibă temeiul în acelaşi contract, părţile să nu fi convenit un termen de executare a uneia dintre obligaţiile reciproce, debitorul să fi fost pus în întârziere;

27 / 50

aa. Răspunderea părinţilor pentru prejudiciile cauzate de copiii lor minori:

se angajează numai dacă se dovedeşte că la data săvârşirii faptei prejudiciabile copilul a acţionat cu discernământ.

poate fi angajată numai dacă copilul nu a devenit major după împlinirea vârstei de 16 ani, prin efectul căsătoriei;

nu poate fi angajată dacă ulterior săvârşirii faptei prejudiciabile copilul a devenit major;

28 / 50

ab. Acțiunea în restituirea plății în cazul plății nedatorate se poate intenta:

în termen de 1 an de la data efectuării plății;

acțiunea este imprescriptibilă dacă plata s-a făcut în temeiul unui act juridic lovit de nulitate absolută;

în termen de 3 ani de când solvens a cunoscut sau trebuia să cunoască faptul că este vorba de o plată nedatorată.

29 / 50

ac. Pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie se cere, printre altele, condiția:

să existe un prejudiciu;

fapta ilicită să fie săvârșită cu intenție.

să existe o faptă licită;

30 / 50

ad. Pentru repararea prejudiciului se cere ca:

prejudiciul să fie instantaneu și previzibil;

victima să nu aibă calitatea de persoană asigurată, în cazul unei asigurări de bunuri sau de persoane.

prejudiciul să fie cert și să nu fi fost reparat;

31 / 50

ae. Repararea prin echivalent a prejudiciului se realizează prin:

acordarea unei sume globale sau prin stabilirea unor prestații periodice succesive cu caracter viager sau temporar;

plata unei sume globale, în toate cazurile;

plata unei despăgubiri care se stabilește numai prin hotărâre judecătorească definitivă.

32 / 50

af. Excepția de neexecutare are ca efect:

obligarea la plată de daune interese moratorii;

suspendarea obligativității executării prestațiilor celui care o invocă;

întârzierea în executarea prestațiilor de către o parte, asemănător situației în care aceasta ar beneficia de un termen extinctiv.

33 / 50

ag. Răspunderea gerantului poate fi angajată:

faţă de terţi numai dacă gestiunea nu este utilă geratului;

indiferent de forma vinovăţiei, în ipoteza în care nu acţionează în mod corespunzător.

faţă de gerat, atunci când intervenţia sa este apreciată ca fiind necesară, numai dacă vina sa îmbracă forma intenţiei sau culpei grave;

34 / 50

ah. Reprezintă condiție pentru repararea prejudiciului:

repararea integrală a prejudiciului.

caracterul cert al prejudiciului;

posibilitatea reparării prejudiciului pe cale convențională;

35 / 50

ai. Rezoluţiunea unilaterală operează:

prin notificare scrisă transmisă către debitor, atunci când părţile au convenit astfel;

prin notificare scrisă, chiar dacă debitorul nu se află de drept în întârziere;

de plin drept, fără notificare, ori de câte ori debitorul nu şi-a executat obligaţia, chiar şi atunci când părţile nu au convenit astfel prin contract.

36 / 50

aj. Dovada elementelor răspunderii civile delictuale:

trebuie făcută de victima prejudiciului;

trebuie făcută cu respectarea regulilor care guvernează proba actelor juridice.

nu poate fi făcută prin prezumţii;

37 / 50

ak. În materia reparării prejudiciului:

se repară numai prejudiciul rezultat din neexecutarea obligaţiilor contractuale;

prejudiciul trebuie să se repare în întregime, indiferent de forma sau gradul de vinovăție;

la stabilirea întinderii despăgubirilor are relevanță atât starea materială a victimei, cât și cea a autorului faptei ilicite.

38 / 50

al. În materia răspunderii civile contractuale pentru fapta altuia, antrenarea răspunderii debitorului:

este condiționată de desemnarea expresă a terțului interpus în executarea contractului;

se poate face chiar dacă există o clauză de nerăspundere a debitorului principal, pentru neexecutarea din partea interpusului contractual;

se poate face dacă obligația contractuală a debitorului s-a executat prin altul.

39 / 50

am. Pentru a putea fi invocată excepţia de neexecutare a contractului, este necesar:

ca din partea cocontractantului să existe o neexecutare parţială, dar suficient de importantă a obligaţiei, chiar dacă aceasta îi este imputabilă celui ce invocă excepţia;

ca din partea cocontractantului să existe o neexecutare totală a obligaţiei;

ca din partea cocontractantului să existe o neexecutare parţială, dar suficient de importantă a obligaţiei, care să nu se datoreze celui care invocă excepţia.

40 / 50

an. Sunt cauze exoneratorii de răspundere pentru prejudiciile cauzate de animale:

starea de necesitate, legitima apărare;

fapta unei terţe persoane, cazul fortuit.

fapta victimei, forţa majoră;

41 / 50

ao. Rezoluțiunea contractului reprezintă:

sancțiunea care intervine în cazul neexecutării culpabile a obligațiilor născute dintr-un contract sinalagmatic cu executare dintr-odată, constând în desființarea retroactivă a contractului.

o clauză stipulată de părți într-un contract;

un mijloc de apărare aflat la dispoziția uneia dintre părțile contractului sinalagmatic căreia i se pretinde executarea obligației care îi incumbă de către partea care nu și-a executat propria obligație;

42 / 50

ap. Pentru stabilirea prejudiciului în cadrul răspunderii civile delictuale, întotdeauna se au în vedere următoarele elemente:

starea materială a autorului prejudiciului;

prejudiciul efectiv suferit de cel păgubit.

gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului;

43 / 50

aq. Răspunderea civilă delictuală se deosebește de răspunderea civilă contractuală, printre altele, prin:

finalitatea lor comună;

repararea integrală a prejudiciului cauzat.

domeniul de aplicare;

44 / 50

ar. Pentru a putea fi angajată răspunderea minorului pentru săvârşirea unei fapte juridice ilicite cauzatoare de prejudicii, este obligatoriu:

să se facă dovada că minorul care a nu a împlinit vârsta de 14 ani a acţionat cu discernământ.

ca minorul să fi împlinit vârsta de 16 ani, chiar dacă se dovedeşte că a fost lipsit de discernământ la data săvârşirii faptei;

ca minorul să fi împlinit vârsta de 14 ani, chiar dacă se dovedeşte că a fost lipsit de discernământ la data săvârşirii faptei;

45 / 50

as. Asemănător rezoluțiunii, rezilierea:

se aplică și în cazul contractelor unilaterale;

este un efect specific al contractelor sinalagmatice;

are efect numai pentru viitor.

46 / 50

at. Vinovăţia, ca element al răspunderii civile delictuale, poate îmbrăca forma:

numai a intenţiei directe, indirecte şi a „culpei grave”.

doar a culpei;

intenţiei directe sau indirecte;

47 / 50

au. Prin repararea integrală a unui prejudiciu se înțelege că:

prejudiciul trebuie reparat indiferent de forma sau gradul de vinovăție.

este supusă reparării numai paguba efectivă;

autorul faptei ilicite poate fi obligat și la plata dobânzilor la suma stabilită cu titlu de despăgubire, iar aceste dobânzi curg din momentul în care hotărârea judecătorească a rămas definitivă;

48 / 50

av. Sancţiunea specifică simulaţiei este:

inopozabilitatea actului secret faţă de terţii care, întemeindu-se cu bună credință pe contractul public, au dobândit drepturi de la achizitorul aparent;

nulitatea absolută a actului aparent, care nu corespunde voinţei reale a părţilor;

inopozabilitatea actului aparent faţă de terţi.

49 / 50

aw. Răspunderea pentru prejudiciile cauzate de ruina edificiului se angajează:

și atunci când ruina este rezultatul acțiunii voluntare a proprietarului.

numai pentru imobile cu destinația de locuință;

numai în sarcina proprietarului bunului;

50 / 50

ax. Rezilierea se aplică:

tuturor contractelor, fiind un efect general al acestora;

numai contractelor sinalagmatice cu executare succesivă.

tuturor contractelor sinalagmatice;

Your score is

The average score is 86%

sâmbătă	Deschis 24 de ore
duminică	Deschis 24 de ore
luni	09–21
marți	Deschis 24 de ore
miercuri	Deschis 24 de ore
joi	Deschis 24 de ore
vineri	Deschis 24 de ore