Teste Grila Drept Roman Semestru 1 - Web Design | Logo Design

0 votes, 0 avg

Created on December 07, 2023 By

cobaltgraphics

Drept

Toate - Cele 60 Intrebari Drept Roman Partial II

1 / 60

Posesio ad usucapionem:

este vicioasa in raport cu o anumita persoana;

se bucura de protectie juridica prin intermediul interdictelor;

are ca efect dobandirea proprietatii prin uzucapiune

2 / 60

Cetățenii aveau următoarele drepturi politice și civile:

ius nocere, ius commerci, ius connubi;

ius primum, ius suffragi, ius honorum;

ius commerci, ius connubi, ius militae;

3 / 60

Patria potestas (puterea părintească):

era exercitată de pater familias până la majoratul fiilor;

era exercitată perpetuu, indiferent de vârsta fiilor, până la moartea tatălui;

se crea doar pe cale naturală;

4 / 60

Notiunea de izvoare ale dreptului roman in sens formal desemneaza:

totalitatea conditiilor materiale de existenta ce determina o anumita reglementare juridica;

totalitatea normelor necesare pentru exprimarea normelor juridice;

sursele de cunoastere a fizionomiei institutiilor juridice

5 / 60

În cadrul procedurii extraordinare:

dispare formula deoarece magistratul era și judecător;

magistratul nu era și judecător;

dezbaterile se desfășurau cu respectarea anumitor formule.

6 / 60

In epoca foarte veche a Romei, dreptul avea un caracter :

schimbator ;

rigid si formalist ;

suplu, dinamic.

7 / 60

Calitatea de judecator se dobandea:

dupa promovarea unei scoli instituite la Roma de catre Ulpian;

prin alegerea de catre parti si confirmarea de catre magistrat a unei persoane particulare;

prin instituirea de catre senat;

8 / 60

Cetățenia romană putea fi dobândită prin:

naștere, achiziționarea de pământ din ager publicus, prin dezrobire;

prin naștere, prin dezrobire, prin lege;

la 5 ani de la obținerea unei alte cetățenii latine, prin naștere, prin dezrobire.

9 / 60

Perioadarepublicii a durat între anii:

509 î.e.n. pâna în anul 27 î.e.n.;

753 î.e.n.-509 î.e.n.;

509 î.e.n. pâna în anul 284î. e.n

10 / 60

Manus iniectio era:

o formula de investire a unui reprezentant in cadrul procesului;

o forma de casatorie;

utilizata pentru executarea unei sentinte ce avea ca obiect o suma de bani

11 / 60

La romani normele de drept erau desemnate prin termenul :

IUS

PAS

MORALIS

12 / 60

Comitia tributa cuprindea:

patricieni;

plebei;

toti cetatenii romani repartizati pe triburi

13 / 60

Cea mai reusita sistematizare a normelor juridice romane s-a concretizat in:

Codex Gregorianus;

Opera legislative a imparatului Iustinian;

ambele

14 / 60

Necetățenii puteau fi:

latini și peregrini;

etrusci și sabini;

sclavii și gladiatorii;

15 / 60

Personalitatea incepea:

la varsta majoratului;

la naștere;

inainte de nastere, la data conceperii, daca era in interesul copilului

16 / 60

Conditiile in care apar legis actiunile sunt evidentiate de:

caracterul legal, formalist si judiciar;

caracterul administrative si rigid;

caracterul formal si material

17 / 60

Forța juridică a sentinței:

sentințele nu aveau forță juridică decât dacă pârâtul își recunoștea fapta;

făcea imposibilă redeschiderea proceselor între aceleaşi părţi şi cu privire la acelaşi obiect;

sentința era pusă în executare de către un executor judecătoresc numit de magistrat.

18 / 60

Formula era un program de judecata prin care:

pretorul arata judecatorului cum sa solutioneze litigiul;

partile isi pledau cauza, folosind anumite formule, direct in fata senatului;

partile isi pledau cauza, folosind anumite formule, direct in fata cezarului.

19 / 60

Actiunile in rem vizeaza:

drepturi personale (de creanta)

doar actiuni cu privire la succesiuni;

actiuni cu privire la drepturi reale ce poarta asupra unor lucruri

20 / 60

Legea celor XII Table prevedea:

o procedura de judecata brutala, formalista si primitive;

o procedura de judecata avansata si dinamica;

o procedura de judecata ce nu includea nicio formula sacramental.

21 / 60

Perioada regalității a durat între anii:

27 I.H. – 284 D.H;

753 I.H.-509 I.H.

284 D.H. – 565 D.H.

22 / 60

Roma Antica a cunoscut urmatoarele forme de organizare statale:

regalitatea, imperiul si dominatul;

regalitatea, republica, imperiul

republica si principatul

23 / 60

In dreptul roman se bucurau de personalitate (capacitate):

toate persoanele;

toate persoanele de nationalitate romana;

numai unele persoane

24 / 60

Legea celor XII Table a fost adoptata:

la intervenția plebeilor;

la intervenția magistraților;

la intervenția senatorilor.

25 / 60

In cadrul procedurii formulare procesul se desfasura in:

trei faze;

doua faze

o faza

26 / 60

Copilul nascut in afara casatoriei dobandea conditia juridica a:

mamei;

tatalui

se nastea intotdeauna liber

27 / 60

Potrivit lui Ulpian dreptul roman se divide in:

drept clasic si postclasic;

drept public si drept privat;

ius civile, ius gentium si ius natural

28 / 60

In procedura extraordinara:

pentru valorificarea fiecarui drept subiectiv exista o actiune distincta;

procesul era condus de magistrat impreuna cu judecator;

procesul era condus de la inceput pana la sfarsit de magistratul judecator

29 / 60

Interpolatiunile sunt:

interventii ale magistratului in cursul procesului;

chemarea in garantie a unei personae;

modificari aduse cu buna stiinta lucrarilor jurisconsultilor clasici

30 / 60

În căsătoria cu manus:

femeia trecea sub puterea barbatului;

femeia trăia in uniuni de fapt;

femeia era egală în drepturi cu bărbatul.

31 / 60

Dreptul privat roman a cunoscut urmatoarele sisteme procedurale:

procedura legis actiunilor, procedura formulara, procedura extraordinara

procedura legis actiunilor, procedura digestelor, procedura formulara

procedura legis actiunilor, procedura novelelelor, procedura extraordinara

32 / 60

Cetățenia romană se putea pierde prin:

pierderea sau vânzarea de teren din ager publicus, dezmoștenire, pierderea libertății;

exil, dezmoștenire, înrobire

pierderea libertății, prin efectul principiului inadmisibilităţii dublei cetăţenii, prin exil

33 / 60

În cadrul procedurii legis acțiunilor:

părțile erau obligate să se prezinte în fața judecătorului;

ambele părți se obligau să depună garanții, oricare ar fi fost obiectul litigiului;

reclamantul putea să facă apel în fața senatului, dacă era patrician.

34 / 60

Se bucurau de o personalitate completa numai cei care intruneau urmatoarele elemente:

libertatea, cetatenia, calitatea de sefi ai unor familii;

libertatea, cetatenia, detinerea unei proprietati inseminate;

libertatea, cetatenia, atingerea varstei majoratului

35 / 60

Erau considerați peregrini obișnuiți:

locuitorii cetăţilor care aveau tratate de alianţă cu Roma;

locuitorii cetăților din afara spațiului latin;

liberții ce nu aveau drept să achizționeze pământ.

36 / 60

Obiectul dreptului privat roman este reprezentat de:

totalitatea normelor juridice instituite sau sancţionate de Statul Roman;

jurisprudența, cunoașterea lucrurilor divine și umane, știința a ceea ce este drept și nedrept;

honeste vivere alterum non laedere suum cuinque tribuere.

37 / 60

Cenzorii:

puteau fi alesi si din randul plebeilor;

puteau fi aleși doar din randul patricienilor;

aveau si importante atributii legislative.

38 / 60

Emptor bonorum era:

numit doar în urma unei licitații;

succesor cu titlu universale al debitorului;

executor judecătoresc

39 / 60

Erau persoane in mancipio:

fii de familie vanduti de catre parintii lor;

sclavii;

niciuna dintre variante

40 / 60

În dreptul roman erau considerate persoane cu capacitate juridică deplină:

toate ființele umane;

persoanele care îndeplineau următoarele condiții: om liber, cetățean roman, plebeu;

persoanele care îndeplineau următoarele condiții: om liber, cetățean roman, șef de familie.

41 / 60

Senatusconsultele erau:

hotărâri ale senatului care deveneau izvoare de drept întrucât senatul avea drept de legiferare;

consultații oferite de senatori la cererea cezarului;

consultații oferite de senatori la cererea patricienilor.

42 / 60

La origine erau membri ai comitiei centuriata:

toti cetatenii;

numai cei ce stapaneau o suprafata de pamant;

doar patricienii

43 / 60

Sclavul:

isi putea asuma doar anumite obligatii;

avea drepturi restranse;

nu putea deveni titular de drepturi si nu-si putea asuma obligatii

44 / 60

Edictele magistraților:

erau emise doar după consultarea jurisprudenței;

erau emise de plebei împreună cu magistrații;

erau emise de către magistrați la numirea în funcție.

45 / 60

Opera legislativă a împăratului Iustinian cuprinde:

Consultele și Novelele;

Interpolationes și Institutiones;

Digestele și Novelele.

46 / 60

In procedura legis actiunilor, fata de pretentiile formulate de catre reclamant, paratul putea sa:

desemneze un avocat ales;

sa se apere folosind formule sacramentale;

sa recunoasca, sa nege pretentiile reclamantului sau sa nu se apere corespunzator

47 / 60

Edilii curuli erau responsabili de:

supravegherea moravurilor și intocmirea listelor electorale pe baza de cens;

atributii legate de vanzarea catre particulari a prazii de razboi;

aprovizionarea Romei cu alimente si supravegherea activitatii din targuri

48 / 60

In cadrul procedurii extraordinare:

sentinta de condamnare purta asupra unei sume de bani;

sentinta de condamnare purta asupra obiectului cererii reclamantului;

niciuna din cele doua variante.

49 / 60

Cetatenii care sufereau anumite pedepse puteau fi vanduti ca sclavi:

la Roma;

doar peste hotare;

nu puteau fi vanduti ca sclavi

50 / 60

In cadrul procedurii formulare, litis contestatio consta in:

citirea sentintei in public;

remiterea unei copii de pe formula sau dictarea ei de catre reclamant paratului;

o forma de recurs la actiunea reclamantului

51 / 60

Imperium, in cadrul procedurii legis actiunilor, reprezinta:

forma de organizare a procesului;

puterea de comanda a magistratului;

posibilitatea cezarului de a interveni in orice process

52 / 60

Imperiului a durat între anii:

27 I.H. – 284 D.H.;

502 – 27 I.H.;

27 I.H. – 565 D.H.

53 / 60

În faza in iudicio, a procedurii legis actiunilor:

inscrisul nu putea fi combatut cu martori;

martorii trebuiau sa depuna o garantie;

daca până la amiaza nu se prezenta o parte, castiga cea prezentă

54 / 60

Structura legii era formata din:

rogatio, digesta, sanctio;

praescriptio, novella, sanctio;

praescriptio, rogatio, sanctio

55 / 60

Dreptul privat roman se compune din :

dreptul civil, dreptul natural si dreptul gintilor ;

dreptul succesiunilor, dreptul natural si dreptul civil ;

dreptul civil, dreptul natural si dreptul public

56 / 60

În cadrul procedurii formulare, formula era:

un mic program de judecata pt. fiecare tip de drept subiectiv;

presupunea folosirea unor formule solemne și a unor gesturi rituale;

o regulă strictă ce nu putea fi schimbată și care presupunea printre altele interzicerea reprezentării de orice fel.

57 / 60

Comitia curiata era formată din:

șefii ginților;

adunarea patricienilor;

sfatul bătrânilor.

58 / 60

Persoana juridică:

nu exista în dreptul roman ;

puteau fi formate doar printr-o diurnă a magistratului ;

aveau patrimoniu propriu, drepturi și obligații distincte de membrii săi.

59 / 60

Textele epigrafice sunt :

formule speciale de judecata ;

inscriptii gravate pe table din diferite materiale ;

formule sacramentale ;

60 / 60

Dreptul privat roman cuprinde :

normele juridice care apara interesele statului ;

romanii nu faceau distinctia intre dreptul public si dreptul privat.

normele juridice care apara interesele indivizilor ;

Your score is

The average score is 83%

0 votes, 0 avg

Created on December 07, 2023 By

cobaltgraphics

Drept

Cele 60 Intrebari Drept Roman Partial II

1 / 10

In cadrul procedurii formulare, litis contestatio consta in:

citirea sentintei in public;

remiterea unei copii de pe formula sau dictarea ei de catre reclamant paratului;

o forma de recurs la actiunea reclamantului

2 / 10

Sclavul:

isi putea asuma doar anumite obligatii;

avea drepturi restranse;

nu putea deveni titular de drepturi si nu-si putea asuma obligatii

3 / 10

Opera legislativă a împăratului Iustinian cuprinde:

Consultele și Novelele;

Interpolationes și Institutiones;

Digestele și Novelele.

4 / 10

Edilii curuli erau responsabili de:

supravegherea moravurilor și intocmirea listelor electorale pe baza de cens;

atributii legate de vanzarea catre particulari a prazii de razboi;

aprovizionarea Romei cu alimente si supravegherea activitatii din targuri

5 / 10

Patria potestas (puterea părintească):

era exercitată de pater familias până la majoratul fiilor;

era exercitată perpetuu, indiferent de vârsta fiilor, până la moartea tatălui;

se crea doar pe cale naturală;

6 / 10

Personalitatea incepea:

la varsta majoratului;

la naștere;

inainte de nastere, la data conceperii, daca era in interesul copilului

7 / 10

În faza in iudicio, a procedurii legis actiunilor:

inscrisul nu putea fi combatut cu martori;

martorii trebuiau sa depuna o garantie;

daca până la amiaza nu se prezenta o parte, castiga cea prezentă

8 / 10

Copilul nascut in afara casatoriei dobandea conditia juridica a:

mamei;

tatalui

se nastea intotdeauna liber

9 / 10

Comitia curiata era formată din:

șefii ginților;

adunarea patricienilor;

sfatul bătrânilor.

10 / 10

Cenzorii:

puteau fi alesi si din randul plebeilor;

puteau fi aleși doar din randul patricienilor;

aveau si importante atributii legislative.

Your score is

The average score is 75%

0 votes, 0 avg

Created on October 27, 2023 By

cobaltgraphics

Drept Roman - Evaluare pe parcurs I - Semestru 1

77 de intrebari din prima parte a materiei Drept Roman - Semestru I

1 / 20

1. In dreptul roman obiceiul juridic se caracteriza prin : (precizati varianta incorecta)

1. Respectarea lui numai de minoritatea dominanta;

2. Originea divina a acestuia si secretizarea lui de catre pontifi pana la aparitia Legii celor XII table;

3. Cresterea rolului si importanta acestuia in perioada postclasica cand autoritatea statului roman scade

2 / 20

2. Care din definitiile dreptului roman apartin jurisconsultului Justinian :

1. principiile de drept sunt: „a trai in mod onest, a nu vatama pe nimeni si a da fiecaruia ceea ce i se cuvine”

2. „dreptul este arta binelui si a echitatii”

3. „stiinta dreptului este cunoasterea lucrurilor divine si umane, stiinta a ceea ce este drept si nedrept”

3 / 20

3. Care din definitiile dreptului roman apartin jurisconsultului Ulpian :

1. principiile de drept sunt: „a trai in mod onest, a nu vatama pe nimeni si a da fiecaruia ceea ce i se cuvine”

2. „dreptul este arta binelui si a echitatii”

3. "stiinta dreptului este cunoasterea lucrurilor divine si umane, stiinta a ceea ce este drept si nedrept”

4 / 20

4. Restitutio in integrum,se aplica in cazuri ca :

1. Ob absentiam, ob errorem, ob delictum;

2. Ob mutuum, ob capitis deminitionem, ob dolum, ob errorem, ob absentiam;

3. Ob dolum, ob mutuum, ob furtum manifestus.

5 / 20

5. In epoca republicii Senatul avea urmatoarele atributii : (precizati varianta incorecta):

1. Administra provinciile, tezaurul public, coordona politica externa;

2. Verifica legile votate de popor, supraveghea respectarea traditiilor, moravurilor;

3. Exercita nemijlocit atributiuni legislative

6 / 20

6. Evolutia istorica a jurisprudentei consta in : (precizati varianta incorecta)

1. La inceput activitatea era desfasurata numai de pontifi, singuri cunoscatori ai legilor;

2. In anul 401 i.H. functionarul G.Flavius divulga normele procedurale, jurisprudenta devenind laica;

3. Dupa divulgarea normelor juridice activitatea putea fi desfasurata si de alte persoane.

Această afirmație este incorectă. La începuturile jurisprudenței romane, activitatea nu era rezervată doar pontifilor. Jurisprudența a fost inițial dezvoltată de preoți-pontifi, dar aceasta s-a schimbat în timp.

7 / 20

7. Evolutia calitatii de judecator in dreptul roman : (precizati varianta incorecta)

1. Pana la sfarsitul epocii clasice nu au existat judecatori de profesie;

2. Exista judecator unic (iudex unus), tribunale nepermanente (cu un numar nepereche de judecatori), tribunale permanente (de zece barbati – decemviri si de o suta de barbati – centumviri).

Această afirmație este incorectă. În timpul epocii clasice a dreptului roman, au existat judecători de profesie care au fost aleși pentru a rezolva diferite cazuri în funcție de competențele lor specifice.

8 / 20

8. Prin lege (lex) in dreptul roman se intelegea : (precizati varianta incorecta)

1. Conventie – cand se incheia intre doua persoane fizice;

2. Contract – care se incheia intre magistrat si popor;

3. Edict – ca proiect al magistratului.

9 / 20

9. Forta juridica a sentintei :

1. Sentintele nu aveau forta juridica decat daca paratul isi recunostea vina;

2. Facea imposibila redeschiderea proceselor intre aceleasi parti si cu privire la acelasi obiect;

3. Sentinta era pusa in executare de catre un executor judecatoresc numit de magistrat.

10 / 20

10. Faza in iudicio avea caracteristicile : (precizati varianta incorecta)

1. Partile foloseau un limbaj comun;

2. Proba cu martori putea combate proba cu inscrisuri;

3. Avocatul (patronus causorum) reprezenta interesele unei parti.

11 / 20

11. Pretorul prin cuvantul addico:

1. Numea pe judecatorul ales de parti;

2. Atribuia obiectul litigios provizoriu unei parti,

3. Ratifica declaratia unei parti.

12 / 20

12. Dreptul civil roman mai purta denumirea de :

1. Drept natural, ca drept pentru toate popoarele si pentru toate timpurile;

2. Drept quiritar, ca cel mai vechi drept, după cetăţenii romani numiţi quiriti

3. Drept privat, ca drept ce reglementeaza relatiile dintre persoane.

13 / 20

13. Epoca postclasica a existat :

1. Pe perioada republicii;

2. Pe perioada dominatului;

3. Pe perioada principatului.

14 / 20

14. Istoricul aparitiei Legii celor XII Table consta in : (precizati varianta incorecta)

1. Tribunul plebei timp de 10 ani a cerut ca obiceiurile juridice sa fie sistematizate si publicate;

2. In anul 461 i.H. s-a format comisia din zece plebei pentru elaborarea codului decemviral pe zece table de lemn;

3. In anul 449 i.H. s-a elaborat un nou cod, in comisie fiind si cinci plebei.

15 / 20

15. Diviziunile dreptului roman sunt

1. Drept public si drept civil;

2. Dreptul quritilor si drept privat;

3. Drept public si drept privat.

16 / 20

16. In epoca republicii adunarile poporului erau :

1. Comisia curiata, centuriata, tributa, concilium plebis;

2. Comisia tributa, sfatul batranilor, adunarea plebeilor;

3. Concilium plebis, adunarea proletarilor si sclavilor.

17 / 20

17. Imperium aveau :

1. Consulii, pretorii, dictatorii;

2. Dictatorii, questorii, edilii curuli;

3. Consulii, cenzorii, pretorii:

18 / 20

18. Competenta magistratilor judiciari consta in :

1. Jurisdictio, imperium, potestas;

2. Jurisdictio, potestas;

3. Jurisdictio, imperium.

Magistrații judiciari romani aveau jurisdictio (puterea de a judeca), imperium (autoritatea de a emite ordine și decizii) și potestas (puterea de a impune respectarea legilor și de a exercita controlul asupra cetățenilor). Aceste trei componente erau esențiale pentru funcționarea sistemului lor legal și judiciar.

19 / 20

19. Magistratii care se bucurau de potestas puteau sa :

1. Modifice organizarea statului;

2. Numeasca pe senatori si magistrati;

3. Administreze domeniile statului, impozitele, arhivele statului, politia, aprovizionarea targurilor Romei.

20 / 20

20. Perioada principatului se caracterizeaza prin : (precizati varianta incorecta)

1. Principele era un magistrat care se subordona senatului;

2. Senatul era o anexa a politicii imperiale, elabora legi (senatusconsulte) ce reprezentau vointa principelui;

3. Atributiunile magistratilor s-au restrans, fiind subordanati principelui.

Your score is

The average score is 86%

0 votes, 0 avg

Created on October 27, 2023 By

cobaltgraphics

Drept Roman - Evaluare pe parcurs II - Semestru 1

65 de intrebari din a2-a parte a materiei Drept Roman - Semestru I

1 / 20

1. Drepturile cetatenilor romani erau :

1. Commercium, connubium, militiae, suffragii, honorum;

2. Suffragii, connubium, imperium, caput, dominus;

3. Honorum , jurisdictio, status civitatis, suffragii.

Commercium: Dreptul de a face comerț și a încheia contracte.
Connubium: Dreptul de a se căsători legal.
Militiae: Dreptul de a servi în armată (cu anumite restricții pentru anumite clase sociale).
Suffragii: Dreptul de a vota în alegerile politice.
Honorum: Dreptul de a ocupa funcții publice și de a primi onoruri.

2 / 20

2. In epoca clasica cu privire la jurisprudenta apar scoli de drept : (precizati varianta incorecta)

1. Scoala sabiniana apara Legea celor XII table;

2. Scoala imperiala apara constitutiile imperiale;

3. Scoala proculiana promova dreptul pretorian.

Această afirmație este incorectă. Școala proculiană era cunoscută pentru apărarea și promovarea dreptului sabinian, nu a dreptului pretorian

3 / 20

3. Numele imparatului Augustus se explica : (precizati varianta incorecta):

1. Comandant al legiunilor romane;

2. Urmas demn si sfant a lui Caius Iulius Caesar;

3. Nascut in luna august.

4 / 20

4. Magistratii care se bucurau de potestas puteau sa :

1. Modifice organizarea statului;

2. Numeasca pe senatori si magistrati;

3. Administreze domeniile statului, impozitele, arhivele statului, politia, aprovizionarea targurilor Romei.

5 / 20

5. Caracterele puterii parintesti: (precizati varianta incorecta)

1. Era perpetua;

2. Era limitata privind persoanele si bunurile;

3. Era extrem de individualista.

6 / 20

6. Efectele adoptiunii :

1. Pastreaza rudenia civila cu familia de origine;

2. Are drept de mostenire in noua familie.

7 / 20

7. Legile prin care s-a acordat cetatenia au fost : (precizati varianta incorecta)

1. Legile Iulia si Plautia Papiria;

2. Edictul lui Caracalla;

3. Constitutia lui Servius Tullius.

8 / 20

8. Caracterele latinilor erau :

1. Se numeau veteres, coloniari, iuniani;

2. Aveau drepturile : commercium, militiae, honorum;

3. Nu erau rude de sange cu romanii.

Aceste termeni descriu categoriile diferite ale latinilor în cadrul Imperiului Roman:

Veteres: Latinii care au avut drepturi complete, inclusiv drepturile de comercium, conubium și de a ocupa funcții publice.
Coloniari: Latinii care au fost colonizați în teritoriile cucerite ale Romei, iar drepturile lor erau limitate.
Iuniani: Latinii care au primit drepturi depline prin reformele lui Caracalla din anul 212 d.Hr.

9 / 20

9. In dreptul roman, legea era formata din :

1. Prescriptio, rogatio, sanctio;

2. Prescriptio, rogatio perfecta, sanctio;

3. Prescriptio, rogatio, sanctio imperfecto.

10 / 20

10. Conceptul de familie in dreptul roman insemna : (precizati varianta incorecta)

1. Comunitate de bunuri si afaceri;

2. Comunitate de persoane;

3. Comunitate de persoane si bunuri.

11 / 20

11. Puterea lui pater familias se divide :

1. Manus – puterea barbatului asupra sotiei;

2. Patria potestas, domenico potestas, dominium, mancipium;

3. Sui iuris, alieni iuris, imperium.

12 / 20

12. Particularitatile fazei in iudicio in procesul cu ordo ,erau :

1. Sarcina probei revine paratului,

2. Prezenta partilor la proces era obligatorie;

3. Partea prezenta castiga procesul, daca cealalta parte nu sosea pana la amiaza.

În dreptul roman, în procesul cu ordo, dacă una dintre părți era prezentă la proces și cealaltă parte nu apărea până la amiază, atunci prima parte câștiga automat procesul. Aceasta era o regulă specifică din acea perioadă.

13 / 20

13. Imperiul roman a evoluat in doua etape :

1. Republica si principatul;

2. Republica si dominatul,

3. Principatul si dominatul.

14 / 20

14. Conditia juridica a sclavului consta in : (precizati varianta incorecta)

1. Putea fi ucis, vandut, donat;

2. Avea caput;

3. Nu putea intemeia o familie.

15 / 20

15. Particularitatile procedurilor civile in dreptul roman : (precizati varianta incorecta)

1. Legisanctiunile, formalism rigid, doua faze (in iure, in iudicio);

2. Formulara : rigiditate, magistratul redacteaza formula ce continea germenii solutiei;

3. Extraordinara : flexibila, o faza, doi judecatori, recunoasterea paratului nu este proba.

Procedurile în dreptul roman nu aveau două faze distincte numite "in iure" și "in iudicio". Procesul în dreptul roman implica adesea un preproces în fața magistraților numit "in iure", unde părțile prezentau argumentele și dovezi, dar nu avea două faze distincte în același mod în care sunt organizate procedurile judiciare moderne.

16 / 20

16. Care din definitiile dreptului roman apartin jurisconsultului Celsius :

1. principiile de drept sunt: „a trai in mod onest, a nu vatama pe nimeni si a da fiecaruia ceea ce i se cuvine”

2. „dreptul este arta binelui si a echitatii”

3. 3. „stiinta dreptului este cunoasterea lucrurilor divine si umane, stiinta a ceea ce este drept si nedrept”

17 / 20

17. Caracterele peregrinilor :

1. Erau oameni liberi ca latinii;

2. Foloseau dreptul cetatii pe care o cucereau;

3. In raportul cu cetatenii foloseau dreptul gintilor;

18 / 20

18. In evolutia sa, statul roman a cunoscut trei forme de organizare:

1. Regalitatea, republica, imperiul;

2. Regalitatea, principatul, imperiul;

3. Republica, dominatul, imperiul.

19 / 20

19. Caracteristicile adrogatiunii :

1. O persoana sui iuris trece sub puterea altei persoane alieni iuris;

2. Se realiza in scopuri politice;

3. Un plebeu adroga un patrician care dorea sa devina pretor.

20 / 20

20. Dezrobitii se caracterizau prin :

1. Era om liber numai fata de terti;

2. Era om liber numai fata de terti;

3. In epoca veche nu putea deveni cetatean.

Your score is

The average score is 50%

0 votes, 0 avg

Created on October 24, 2023 By

cobaltgraphics

Drept Roman - Evaluare finala - Semestru 1

Format din 150 de intrebari acest test este dedicat verificari cunostintelor in dreptul roman - semestru 1.

1 / 20

1. Caracterele persoanei juridice (morale) : (precizati varianta incorecta)

1. Are o anumita capacitate juridica;

2. Are un patrimoniu propriu;

3. Are drepturi si obligatii impreuna cu membrii sai.

2 / 20

2. Potestas aveau :

1. Regele, dictatorii si questorii;

2. Cenzorii, questorii, edilii curuli, tribunii plebei;

3. Imparatul, pretorii, cenzorii.

3 / 20

3. Conceptul de familie in dreptul roman insemna : (precizati varianta incorecta)

1. Comunitate de bunuri si afaceri;

2. Comunitate de persoane;

3. Comunitate de persoane si bunuri.

4 / 20

4. Conditiile de fond ale casatoriei erau :

1. Connubium, consimtamantul, varsta

2. Caput, consimtamantul, varsta;

3. Status civitatis, varsta, caput.

5 / 20

5. In epoca clasica cu privire la jurisprudenta apar scoli de drept : (precizati varianta incorecta)

1. Scoala sabiniana apara Legea celor XII table;

2. Scoala imperiala apara constitutiile imperiale;

3. Scoala proculiana promova dreptul pretorian.

Această afirmație este incorectă. Școala proculiană era cunoscută pentru apărarea și promovarea dreptului sabinian, nu a dreptului pretorian

6 / 20

6. Conditia juridica a sclavului consta in : (precizati varianta incorecta)

1. Putea fi ucis, vandut, donat;

2. Avea caput;

3. Nu putea intemeia o familie.

7 / 20

7. In dreptul roman devenea sclav :

1. Femeia care intretinea relatii sexuale cu sclavul altuia si nu le intrerupea la somatia stapanului acestuia;

2. Cetatenii pedepsiti si vanduti ca sclavi la Roma;

3. Hotul prins in flagrant delict.

8 / 20

8. Imperium aveau :

1. Consulii, pretorii, dictatorii;

2. Dictatorii, questorii, edilii curuli;

3. Consulii, cenzorii, pretorii:

9 / 20

9. Drepturile cetatenilor romani erau :

1. Ius commercii, ius connubii, politiae, ius suffragii, ius honorum;

2. Ius commercii, ius connubii, ius militiae, ius suffragii, ius honorum;

3. Ius commercii, jurisdictio, imperium, ius suffragii;

Ius commercii: Dreptul de a face comerț și a încheia contracte.
Ius connubii: Dreptul de a se căsători legal.
Politiae: Dreptul de a fi membru al unei comunități politice și de a participa la viața publică.
Ius suffragii: Dreptul de a vota în alegeri politice.
Ius honorum: Dreptul de a ocupa funcții publice și de a primi onoruri.

10 / 20

10. Prin lege (lex) in dreptul roman se intelegea : (precizati varianta incorecta)

1. Conventie – cand se incheia intre doua persoane fizice;

2. Contract – care se incheia intre magistrat si popor;

3. Edict – ca proiect al magistratului.

11 / 20

11. Evolutia dreptului roman a cunoscut trei epoci mari :

1. Epoca veche, epoca clasica, epoca principatului;

2. Epoca veche, epoca clasica, epoca postclasica;

3. Epoca veche, epoca clasica, epoca dominatului

12 / 20

12. Particularitatile procedurilor civile in dreptul roman : (precizati varianta incorecta)

1. Legisanctiunile, formalism rigid, doua faze (in iure, in iudicio);

2. Formulara : rigiditate, magistratul redacteaza formula ce continea germenii solutiei;

3. Extraordinara : flexibila, o faza, doi judecatori, recunoasterea paratului nu este proba.

13 / 20

13. Opera legislativa a imparatului Justinian este formata din :

1. Codex, Institutiones, Edictum, Novelae;

2. Codex, Digesta, Novelae, Orationes

3. Codex, Digesta, Institutiones, Novelae.

Opera legislativă a împăratului Justinian a constat în aceste patru componente: Codex (Codul), Digesta (Pandectele), Institutiones (Instituțiile) și Novelae (Novelele).

14 / 20

14. Edictele magistratilor constau in : (precizati varianta incorecta)

1. Publicarea la intrarea in functie a programului la inceput sub forma orala (ex dicere), iar mai tarziu scris pe lemn;

2. Durata lor, care era de doi ani;

3. Modalitatile de conducere si procedeele juridice utilizate.

15 / 20

15. Sclavii proveneau :

1. Cetatenii vanduti ca sclavi peste hotare;

2. Prin nastere sau conceptie;

3. Strainul venit la Roma care s-a pus sub protectia unor cetateni.

În dreptul roman, un individ putea deveni sclav fie din naștere, dacă era născut din părinți sclavi, fie din concepție, dacă mama era sclavă în momentul concepției copilului. Aceasta înseamnă că copiii născuți din părinți sclavi moșteneau statutul de sclavie. De asemenea, unii oameni erau făcuți sclavi din diverse motive, cum ar fi capturarea în războaie sau pedeapsa pentru anumite infracțiun

16 / 20

16. In dreptul roman cetatenia se dobandea prin : (precizati varianta incorecta)

1. Copilul nascut in afara casatoriei primea cetatenia tatalui;

2. Nastere, beneficiul legii;

3. Naturalizare, dezrobire;

În dreptul roman, copilul născut în afara căsătoriei primea cetățenia mamei, nu a tatălui. Acest principiu se numea "ius sanguinis," ceea ce înseamnă "dreptul de sânge," și însemna că statutul social și cetățenia copilului erau determinate de starea socială și cetățenia mamei sale. Astfel, varianta 1 este incorectă în contextul dreptului roman. Variantele 2 și 3 sunt corecte, deoarece cetățenia se dobândește prin naștere, naturalizare și dezrobire.

17 / 20

17. Oamenii liberi erau : (precizati varianta incorecta)

1. Necetatenii se imparteau in latini si peregrini;

2. Se imparteau in cetateni si necetateni

3. Cetatenii puteau fi ingenui sau dezrobiti.

18 / 20

18. Particularitatile actiunilor utile: (precizati varianta incorecta)

1. Sunt actiuni extinse la cazuri asemanatoare actiunilor directe;

2. Orice actiune directa poate deveni utila;

3. Mostenitorul pretorian pentru a primi succesiunea introduce in formula ca e mostenitor sangvin.

19 / 20

19. In cadrul procedurii legisactiunilor

1. Ambele parti se obligau sa depuna garantii oricare ar fi fost obiectul litigiului;

2. Partile erau obligate sa se prezinte in fata judecatorului ;

3. Reclamantul putea sa faca apel in fata senatului daca era patrician

20 / 20

20. Colonii erau :

1. Colonii in mancipio, adicti, auctorati;

2. Colonii deditici, censu, colonii siliti;

3. Colonii voluntari, partiari, siliti, servi.

Your score is

The average score is 78%

sâmbătă	Deschis 24 de ore
duminică	Deschis 24 de ore
luni	09–21
marți	Deschis 24 de ore
miercuri	Deschis 24 de ore
joi	Deschis 24 de ore
vineri	Deschis 24 de ore