Teste Grila Drept Roman Semestru 1 - Web Design | Logo Design

0 votes, 0 avg

Created on December 07, 2023 By

cobaltgraphics

Drept

Toate - Cele 60 Intrebari Drept Roman Partial II

1 / 60

Dreptul privat roman se compune din :

dreptul civil, dreptul natural si dreptul gintilor ;

dreptul succesiunilor, dreptul natural si dreptul civil ;

dreptul civil, dreptul natural si dreptul public

2 / 60

În faza in iudicio, a procedurii legis actiunilor:

inscrisul nu putea fi combatut cu martori;

martorii trebuiau sa depuna o garantie;

daca până la amiaza nu se prezenta o parte, castiga cea prezentă

3 / 60

Cetățenia romană se putea pierde prin:

pierderea sau vânzarea de teren din ager publicus, dezmoștenire, pierderea libertății;

exil, dezmoștenire, înrobire

pierderea libertății, prin efectul principiului inadmisibilităţii dublei cetăţenii, prin exil

4 / 60

Potrivit lui Ulpian dreptul roman se divide in:

drept clasic si postclasic;

drept public si drept privat;

ius civile, ius gentium si ius natural

5 / 60

Senatusconsultele erau:

hotărâri ale senatului care deveneau izvoare de drept întrucât senatul avea drept de legiferare;

consultații oferite de senatori la cererea cezarului;

consultații oferite de senatori la cererea patricienilor.

6 / 60

Formula era un program de judecata prin care:

pretorul arata judecatorului cum sa solutioneze litigiul;

partile isi pledau cauza, folosind anumite formule, direct in fata senatului;

partile isi pledau cauza, folosind anumite formule, direct in fata cezarului.

7 / 60

In epoca foarte veche a Romei, dreptul avea un caracter :

schimbator ;

rigid si formalist ;

suplu, dinamic.

8 / 60

In procedura extraordinara:

pentru valorificarea fiecarui drept subiectiv exista o actiune distincta;

procesul era condus de magistrat impreuna cu judecator;

procesul era condus de la inceput pana la sfarsit de magistratul judecator

9 / 60

În cadrul procedurii legis acțiunilor:

părțile erau obligate să se prezinte în fața judecătorului;

ambele părți se obligau să depună garanții, oricare ar fi fost obiectul litigiului;

reclamantul putea să facă apel în fața senatului, dacă era patrician.

10 / 60

Roma Antica a cunoscut urmatoarele forme de organizare statale:

regalitatea, imperiul si dominatul;

regalitatea, republica, imperiul

republica si principatul

11 / 60

Personalitatea incepea:

la varsta majoratului;

la naștere;

inainte de nastere, la data conceperii, daca era in interesul copilului

12 / 60

Structura legii era formata din:

rogatio, digesta, sanctio;

praescriptio, novella, sanctio;

praescriptio, rogatio, sanctio

13 / 60

Legea celor XII Table a fost adoptata:

la intervenția plebeilor;

la intervenția magistraților;

la intervenția senatorilor.

14 / 60

Cea mai reusita sistematizare a normelor juridice romane s-a concretizat in:

Codex Gregorianus;

Opera legislative a imparatului Iustinian;

ambele

15 / 60

In procedura legis actiunilor, fata de pretentiile formulate de catre reclamant, paratul putea sa:

desemneze un avocat ales;

sa se apere folosind formule sacramentale;

sa recunoasca, sa nege pretentiile reclamantului sau sa nu se apere corespunzator

16 / 60

Dreptul privat roman cuprinde :

normele juridice care apara interesele statului ;

romanii nu faceau distinctia intre dreptul public si dreptul privat.

normele juridice care apara interesele indivizilor ;

17 / 60

Interpolatiunile sunt:

interventii ale magistratului in cursul procesului;

chemarea in garantie a unei personae;

modificari aduse cu buna stiinta lucrarilor jurisconsultilor clasici

18 / 60

Perioada regalității a durat între anii:

27 I.H. – 284 D.H;

753 I.H.-509 I.H.

284 D.H. – 565 D.H.

19 / 60

Erau considerați peregrini obișnuiți:

locuitorii cetăţilor care aveau tratate de alianţă cu Roma;

locuitorii cetăților din afara spațiului latin;

liberții ce nu aveau drept să achizționeze pământ.

20 / 60

Cenzorii:

puteau fi alesi si din randul plebeilor;

puteau fi aleși doar din randul patricienilor;

aveau si importante atributii legislative.

21 / 60

Sclavul:

isi putea asuma doar anumite obligatii;

avea drepturi restranse;

nu putea deveni titular de drepturi si nu-si putea asuma obligatii

22 / 60

Conditiile in care apar legis actiunile sunt evidentiate de:

caracterul legal, formalist si judiciar;

caracterul administrative si rigid;

caracterul formal si material

23 / 60

Cetățenii aveau următoarele drepturi politice și civile:

ius nocere, ius commerci, ius connubi;

ius primum, ius suffragi, ius honorum;

ius commerci, ius connubi, ius militae;

24 / 60

Textele epigrafice sunt :

formule speciale de judecata ;

inscriptii gravate pe table din diferite materiale ;

formule sacramentale ;

25 / 60

Legea celor XII Table prevedea:

o procedura de judecata brutala, formalista si primitive;

o procedura de judecata avansata si dinamica;

o procedura de judecata ce nu includea nicio formula sacramental.

26 / 60

Edictele magistraților:

erau emise doar după consultarea jurisprudenței;

erau emise de plebei împreună cu magistrații;

erau emise de către magistrați la numirea în funcție.

27 / 60

Cetățenia romană putea fi dobândită prin:

naștere, achiziționarea de pământ din ager publicus, prin dezrobire;

prin naștere, prin dezrobire, prin lege;

la 5 ani de la obținerea unei alte cetățenii latine, prin naștere, prin dezrobire.

28 / 60

In cadrul procedurii formulare, litis contestatio consta in:

citirea sentintei in public;

remiterea unei copii de pe formula sau dictarea ei de catre reclamant paratului;

o forma de recurs la actiunea reclamantului

29 / 60

Emptor bonorum era:

numit doar în urma unei licitații;

succesor cu titlu universale al debitorului;

executor judecătoresc

30 / 60

La romani normele de drept erau desemnate prin termenul :

IUS

PAS

MORALIS

31 / 60

Edilii curuli erau responsabili de:

supravegherea moravurilor și intocmirea listelor electorale pe baza de cens;

atributii legate de vanzarea catre particulari a prazii de razboi;

aprovizionarea Romei cu alimente si supravegherea activitatii din targuri

32 / 60

Actiunile in rem vizeaza:

drepturi personale (de creanta)

doar actiuni cu privire la succesiuni;

actiuni cu privire la drepturi reale ce poarta asupra unor lucruri

33 / 60

Forța juridică a sentinței:

sentințele nu aveau forță juridică decât dacă pârâtul își recunoștea fapta;

făcea imposibilă redeschiderea proceselor între aceleaşi părţi şi cu privire la acelaşi obiect;

sentința era pusă în executare de către un executor judecătoresc numit de magistrat.

34 / 60

În dreptul roman erau considerate persoane cu capacitate juridică deplină:

toate ființele umane;

persoanele care îndeplineau următoarele condiții: om liber, cetățean roman, plebeu;

persoanele care îndeplineau următoarele condiții: om liber, cetățean roman, șef de familie.

35 / 60

Imperium, in cadrul procedurii legis actiunilor, reprezinta:

forma de organizare a procesului;

puterea de comanda a magistratului;

posibilitatea cezarului de a interveni in orice process

36 / 60

Opera legislativă a împăratului Iustinian cuprinde:

Consultele și Novelele;

Interpolationes și Institutiones;

Digestele și Novelele.

37 / 60

Copilul nascut in afara casatoriei dobandea conditia juridica a:

mamei;

tatalui

se nastea intotdeauna liber

38 / 60

Dreptul privat roman a cunoscut urmatoarele sisteme procedurale:

procedura legis actiunilor, procedura formulara, procedura extraordinara

procedura legis actiunilor, procedura digestelor, procedura formulara

procedura legis actiunilor, procedura novelelelor, procedura extraordinara

39 / 60

Imperiului a durat între anii:

27 I.H. – 284 D.H.;

502 – 27 I.H.;

27 I.H. – 565 D.H.

40 / 60

Comitia curiata era formată din:

șefii ginților;

adunarea patricienilor;

sfatul bătrânilor.

41 / 60

În cadrul procedurii formulare, formula era:

un mic program de judecata pt. fiecare tip de drept subiectiv;

presupunea folosirea unor formule solemne și a unor gesturi rituale;

o regulă strictă ce nu putea fi schimbată și care presupunea printre altele interzicerea reprezentării de orice fel.

42 / 60

Perioadarepublicii a durat între anii:

509 î.e.n. pâna în anul 27 î.e.n.;

753 î.e.n.-509 î.e.n.;

509 î.e.n. pâna în anul 284î. e.n

43 / 60

Necetățenii puteau fi:

latini și peregrini;

etrusci și sabini;

sclavii și gladiatorii;

44 / 60

Patria potestas (puterea părintească):

era exercitată de pater familias până la majoratul fiilor;

era exercitată perpetuu, indiferent de vârsta fiilor, până la moartea tatălui;

se crea doar pe cale naturală;

45 / 60

Notiunea de izvoare ale dreptului roman in sens formal desemneaza:

totalitatea conditiilor materiale de existenta ce determina o anumita reglementare juridica;

totalitatea normelor necesare pentru exprimarea normelor juridice;

sursele de cunoastere a fizionomiei institutiilor juridice

46 / 60

Manus iniectio era:

o formula de investire a unui reprezentant in cadrul procesului;

o forma de casatorie;

utilizata pentru executarea unei sentinte ce avea ca obiect o suma de bani

47 / 60

Obiectul dreptului privat roman este reprezentat de:

totalitatea normelor juridice instituite sau sancţionate de Statul Roman;

jurisprudența, cunoașterea lucrurilor divine și umane, știința a ceea ce este drept și nedrept;

honeste vivere alterum non laedere suum cuinque tribuere.

48 / 60

In cadrul procedurii extraordinare:

sentinta de condamnare purta asupra unei sume de bani;

sentinta de condamnare purta asupra obiectului cererii reclamantului;

niciuna din cele doua variante.

49 / 60

Erau persoane in mancipio:

fii de familie vanduti de catre parintii lor;

sclavii;

niciuna dintre variante

50 / 60

În căsătoria cu manus:

femeia trecea sub puterea barbatului;

femeia trăia in uniuni de fapt;

femeia era egală în drepturi cu bărbatul.

51 / 60

Comitia tributa cuprindea:

patricieni;

plebei;

toti cetatenii romani repartizati pe triburi

52 / 60

In dreptul roman se bucurau de personalitate (capacitate):

toate persoanele;

toate persoanele de nationalitate romana;

numai unele persoane

53 / 60

In cadrul procedurii formulare procesul se desfasura in:

trei faze;

doua faze

o faza

54 / 60

Calitatea de judecator se dobandea:

dupa promovarea unei scoli instituite la Roma de catre Ulpian;

prin alegerea de catre parti si confirmarea de catre magistrat a unei persoane particulare;

prin instituirea de catre senat;

55 / 60

Cetatenii care sufereau anumite pedepse puteau fi vanduti ca sclavi:

la Roma;

doar peste hotare;

nu puteau fi vanduti ca sclavi

56 / 60

Se bucurau de o personalitate completa numai cei care intruneau urmatoarele elemente:

libertatea, cetatenia, calitatea de sefi ai unor familii;

libertatea, cetatenia, detinerea unei proprietati inseminate;

libertatea, cetatenia, atingerea varstei majoratului

57 / 60

Persoana juridică:

nu exista în dreptul roman ;

puteau fi formate doar printr-o diurnă a magistratului ;

aveau patrimoniu propriu, drepturi și obligații distincte de membrii săi.

58 / 60

În cadrul procedurii extraordinare:

dispare formula deoarece magistratul era și judecător;

magistratul nu era și judecător;

dezbaterile se desfășurau cu respectarea anumitor formule.

59 / 60

La origine erau membri ai comitiei centuriata:

toti cetatenii;

numai cei ce stapaneau o suprafata de pamant;

doar patricienii

60 / 60

Posesio ad usucapionem:

este vicioasa in raport cu o anumita persoana;

se bucura de protectie juridica prin intermediul interdictelor;

are ca efect dobandirea proprietatii prin uzucapiune

Your score is

The average score is 83%

0 votes, 0 avg

Created on December 07, 2023 By

cobaltgraphics

Drept

Cele 60 Intrebari Drept Roman Partial II

1 / 10

In dreptul roman se bucurau de personalitate (capacitate):

toate persoanele;

toate persoanele de nationalitate romana;

numai unele persoane

2 / 10

Edilii curuli erau responsabili de:

supravegherea moravurilor și intocmirea listelor electorale pe baza de cens;

atributii legate de vanzarea catre particulari a prazii de razboi;

aprovizionarea Romei cu alimente si supravegherea activitatii din targuri

3 / 10

Erau persoane in mancipio:

fii de familie vanduti de catre parintii lor;

sclavii;

niciuna dintre variante

4 / 10

Legea celor XII Table prevedea:

o procedura de judecata brutala, formalista si primitive;

o procedura de judecata avansata si dinamica;

o procedura de judecata ce nu includea nicio formula sacramental.

5 / 10

Sclavul:

isi putea asuma doar anumite obligatii;

avea drepturi restranse;

nu putea deveni titular de drepturi si nu-si putea asuma obligatii

6 / 10

În cadrul procedurii extraordinare:

dispare formula deoarece magistratul era și judecător;

magistratul nu era și judecător;

dezbaterile se desfășurau cu respectarea anumitor formule.

7 / 10

Se bucurau de o personalitate completa numai cei care intruneau urmatoarele elemente:

libertatea, cetatenia, calitatea de sefi ai unor familii;

libertatea, cetatenia, detinerea unei proprietati inseminate;

libertatea, cetatenia, atingerea varstei majoratului

8 / 10

În căsătoria cu manus:

femeia trecea sub puterea barbatului;

femeia trăia in uniuni de fapt;

femeia era egală în drepturi cu bărbatul.

9 / 10

Cea mai reusita sistematizare a normelor juridice romane s-a concretizat in:

Codex Gregorianus;

Opera legislative a imparatului Iustinian;

ambele

10 / 10

În dreptul roman erau considerate persoane cu capacitate juridică deplină:

toate ființele umane;

persoanele care îndeplineau următoarele condiții: om liber, cetățean roman, plebeu;

persoanele care îndeplineau următoarele condiții: om liber, cetățean roman, șef de familie.

Your score is

The average score is 75%

0 votes, 0 avg

Created on October 27, 2023 By

cobaltgraphics

Drept Roman - Evaluare pe parcurs I - Semestru 1

77 de intrebari din prima parte a materiei Drept Roman - Semestru I

1 / 20

1. Care din definitiile dreptului roman apartin jurisconsultului Celsius :

1. principiile de drept sunt: „a trai in mod onest, a nu vatama pe nimeni si a da fiecaruia ceea ce i se cuvine”

2. „dreptul este arta binelui si a echitatii”

3. 3. „stiinta dreptului este cunoasterea lucrurilor divine si umane, stiinta a ceea ce este drept si nedrept”

2 / 20

2. Particularitatile fazei in iudicio in procesul cu ordo ,erau :

1. Sarcina probei revine paratului,

2. Prezenta partilor la proces era obligatorie;

3. Partea prezenta castiga procesul, daca cealalta parte nu sosea pana la amiaza.

În dreptul roman, în procesul cu ordo, dacă una dintre părți era prezentă la proces și cealaltă parte nu apărea până la amiază, atunci prima parte câștiga automat procesul. Aceasta era o regulă specifică din acea perioadă.

3 / 20

3. Codul decemviral cuprinde dispozitii privind : (precizati varianta incorecta)

1. Regimul juridic al contractelor in mare masura;

2. Regimul juridic al proprietatii quiritare;

3. Succesiunile si familia.

4 / 20

4. Competenta magistratilor judiciari consta in :

1. Jurisdictio, imperium, potestas;

2. Jurisdictio, potestas;

3. Jurisdictio, imperium.

Magistrații judiciari romani aveau jurisdictio (puterea de a judeca), imperium (autoritatea de a emite ordine și decizii) și potestas (puterea de a impune respectarea legilor și de a exercita controlul asupra cetățenilor). Aceste trei componente erau esențiale pentru funcționarea sistemului lor legal și judiciar.

5 / 20

5. Care din definitiile dreptului roman apartin jurisconsultului Justinian :

1. principiile de drept sunt: „a trai in mod onest, a nu vatama pe nimeni si a da fiecaruia ceea ce i se cuvine”

2. „dreptul este arta binelui si a echitatii”

3. „stiinta dreptului este cunoasterea lucrurilor divine si umane, stiinta a ceea ce este drept si nedrept”

6 / 20

6. Imperium aveau :

1. Consulii, pretorii, dictatorii;

2. Dictatorii, questorii, edilii curuli;

3. Consulii, cenzorii, pretorii:

7 / 20

7. Particularitatile executarii asupra bunurilor venditio bonorum 🙁 precizati varianta incorecta)

1. Pretorul trimite pe creditor in detentiunea bunurilor (misio in possessionum);

2. Dupa 60 de zile, daca nu-si platea datoria, pretorul numea pe unul din creditori stapan al lucrurilor (magister bonorum);

3. Magister bonorum vindea bunurile la pretul cel mai mare unui emptor bonorum, iar debitorul devenea infam.

În procedura venditio bonorum, după ce debitorul nu și-a plătit datoria în termen de 60 de zile, pretorul numea un curator bonorum, nu un magister bonorum. Curatorul bonorum era responsabil cu administrarea și vânzarea bunurilor debitorului pentru a acoperi datoria. Magister bonorum este o denumire incorectă în acest context.

8 / 20

8. Textul codului decemviral ne-a fost transmis prin : (precizati varianta incorecta)

1. Intermediul galilor care au cucerit Roma la inceputul sec.IV-lea i.H.;

2. Reconstituirile cercetatorilor a operelor juridice;

3. Memorarea lui de catre elevi si studenti, ca lectie obligatorie (carmen necessarium) si comentarea de spete.

9 / 20

9. Orasul Roma a fost fondat in anul 753 i.H. de :

1. Latini, peregrini, etrusci;

2. Sabini, plebei, latini;

3. Sabini, latini, etrusci.

10 / 20

10. Particularitatile procedurilor civile in dreptul roman : (precizati varianta incorecta)

1. Legisanctiunile, formalism rigid, doua faze (in iure, in iudicio);

2. Formulara : rigiditate, magistratul redacteaza formula ce continea germenii solutiei;

3. Extraordinara : flexibila, o faza, doi judecatori, recunoasterea paratului nu este proba.

Procedurile în dreptul roman nu aveau două faze distincte numite "in iure" și "in iudicio". Procesul în dreptul roman implica adesea un preproces în fața magistraților numit "in iure", unde părțile prezentau argumentele și dovezi, dar nu avea două faze distincte în același mod în care sunt organizate procedurile judiciare moderne.

11 / 20

11. Potestas aveau :

1. Regele, dictatorii si questorii;

2. Cenzorii, questorii, edilii curuli, tribunii plebei;

3. Imparatul, pretorii, cenzorii.

12 / 20

12. Prin lege (lex) in dreptul roman se intelegea : (precizati varianta incorecta)

1. Conventie – cand se incheia intre doua persoane fizice;

2. Contract – care se incheia intre magistrat si popor;

3. Edict – ca proiect al magistratului.

13 / 20

13. Istoricul aparitiei Legii celor XII Table consta in : (precizati varianta incorecta)

1. Tribunul plebei timp de 10 ani a cerut ca obiceiurile juridice sa fie sistematizate si publicate;

2. In anul 461 i.H. s-a format comisia din zece plebei pentru elaborarea codului decemviral pe zece table de lemn;

3. In anul 449 i.H. s-a elaborat un nou cod, in comisie fiind si cinci plebei.

14 / 20

14. Dreptul privat roman a cunoscut sistemele procedurale :

1. Legisanctiunile, formulara, extraordinara;

2. Formulara, contencioasa, extraordinara;

3. Legisanctiunile, gratioasa, formulara.

Sistemele procedurale în dreptul privat roman au inclus procedura formulară (utilizată în procesele civile obișnuite), procedura contencioasă (utilizată în procesele penale și în anumite cazuri civile) și procedura extraordinară (care implica acțiuni speciale, cum ar fi acțiunile de revendicare).

15 / 20

15. Epoca veche a dreptului roman a existat :

1. De la fondarea statului roman pana la fondarea principatului;

2. De la fondarea statului roman pana la fondarea republicii;

3. De la fondarea statului roman pana la instaurarea regalitatii.

16 / 20

16. Evolutia dreptului roman a cunoscut trei epoci mari :

1. Epoca veche, epoca clasica, epoca principatului;

2. Epoca veche, epoca clasica, epoca postclasica;

3. Epoca veche, epoca clasica, epoca dominatului

17 / 20

17. In epoca prestatala, Roma era condusa de :

1. Comisia curiata, rege si senat;

2. Adunarea plebeilor, rege si senat;

3. Comisia tributa, rege si senat.

18 / 20

18. In epoca republicii magistratii se caracterizau prin : (precizati varianta incorecta):

1. Nu aveau atributii administrative, judiciare, militare;

2. Erau numiti, de regula, pe termen de 2 ani;

3. Nu se subordonau si se supravegheau reciproc.

19 / 20

19. Centuriile si comisia centuriata au aparut :

1. In epoca republicii la initiativa regelui Caius Iulius Caesar;

2. In epoca regalitatii prin reforma sociala a lui Servius Tullius;

3. In epoca veche la initiativa lui Romulus si Remus.

20 / 20

20. Evolutia istorica a jurisprudentei consta in : (precizati varianta incorecta)

1. La inceput activitatea era desfasurata numai de pontifi, singuri cunoscatori ai legilor;

2. In anul 401 i.H. functionarul G.Flavius divulga normele procedurale, jurisprudenta devenind laica;

3. Dupa divulgarea normelor juridice activitatea putea fi desfasurata si de alte persoane.

Această afirmație este incorectă. La începuturile jurisprudenței romane, activitatea nu era rezervată doar pontifilor. Jurisprudența a fost inițial dezvoltată de preoți-pontifi, dar aceasta s-a schimbat în timp.

Your score is

The average score is 86%

0 votes, 0 avg

Created on October 27, 2023 By

cobaltgraphics

Drept Roman - Evaluare pe parcurs II - Semestru 1

65 de intrebari din a2-a parte a materiei Drept Roman - Semestru I

1 / 20

1. Colonii erau :

1. Colonii in mancipio, adicti, auctorati;

2. Colonii deditici, censu, colonii siliti;

3. Colonii voluntari, partiari, siliti, servi.

2 / 20

2. Formele dezrobirii

1. Missio in possessionem, interdicta, sacramentum in personam;

2. Vindicta, censu, testamento;

3. Stipulationes pretoriae, litis contestatio, condictio.

Vindicta: Dezrobirea prin ceremonia "vindicta" presupunea ca un cetățean liber să atingă capul și părțile corpului sclavului, ceea ce simboliza eliberarea acestuia.
Censu: Dezrobirea prin "censu" a avut loc în timpul recensământului, când un stăpân își recunoștea sclavul ca pe un cetățean liber.
Testamento: Dezrobirea prin testament avea loc atunci când un stăpân specifica în testamentul său că un sclav urma să fie eliberat după moartea sa.

3 / 20

3. Dediticii erau inferiori pentru ca : (precizati varianta incorecta)

1. Nu aveau dreptul sa vina la Roma;

2. Puteau dobandi cetatenia romana;

3. Nu puteau dobandi cetatenia romana.

4 / 20

4. Dezrobitii se caracterizau prin :

1. Era om liber numai fata de terti;

2. Era om liber numai fata de terti;

3. In epoca veche nu putea deveni cetatean.

5 / 20

5. Care din definitiile dreptului roman apartin jurisconsultului Celsius :

1. principiile de drept sunt: „a trai in mod onest, a nu vatama pe nimeni si a da fiecaruia ceea ce i se cuvine”

2. „dreptul este arta binelui si a echitatii”

3. 3. „stiinta dreptului este cunoasterea lucrurilor divine si umane, stiinta a ceea ce este drept si nedrept”

6 / 20

6. Procedura formulara a fost introdusa deoarece : (precizati varianta incorecta)

1. Formularismul rigid al legisanctiunilor frana dezvoltarea societatii romane;

2. Nobilimea crea presiuni pentru inlaturarea legisanctiunilor;

3. Aparitia Legii Aebutia si a legilor Iuliae Iudiciariae.

Aceasta afirmație este incorectă. Procedura formulară în dreptul roman nu a fost introdusă din cauza presiunilor nobilimii pentru înlăturarea legisanctiunilor. Procedura formulară a fost introdusă pentru a oferi o alternativă mai flexibilă și mai eficientă la procedurile rigide ale legisanctiunilor, facilitând dezvoltarea și aplicarea legii în societatea romană.

7 / 20

7. Orasul Roma a fost fondat in anul 753 i.H. de :

1. Latini, peregrini, etrusci;

2. Sabini, plebei, latini;

3. Sabini, latini, etrusci.

8 / 20

8. Textul codului decemviral ne-a fost transmis prin : (precizati varianta incorecta)

1. Intermediul galilor care au cucerit Roma la inceputul sec.IV-lea i.H.;

2. Reconstituirile cercetatorilor a operelor juridice;

3. Memorarea lui de catre elevi si studenti, ca lectie obligatorie (carmen necessarium) si comentarea de spete.

9 / 20

9. Epoca dominatului se caracterizeaza prin : (precizati varianta incorecta)

1. Imparatul era declarat stapan si zeu, despot si conducea statul dupa vointa sa;

2. Decaderea generala a societatii romane;

3. Proprietarii funciari (potentiores) execitau o parte din functiile statului.

10 / 20

10. In dreptul roman, legea era formata din :

1. Prescriptio, rogatio, sanctio;

2. Prescriptio, rogatio perfecta, sanctio;

3. Prescriptio, rogatio, sanctio imperfecto.

11 / 20

11. Conceptul de familie in dreptul roman insemna : (precizati varianta incorecta)

1. Comunitate de bunuri si afaceri;

2. Comunitate de persoane;

3. Comunitate de persoane si bunuri.

12 / 20

12. Forta juridica a sentintei in dreptul roman se caracterizeaza prin : (precizati varianta incorecta)

1. Imposibilitatea redeschiderii procesului intre aceleasi parti si cu alcelasi obiect;

2. In procedura legisanctiunilor forta juridica a sentintei actiona numai pentru parat, iar reclamantul putea redeschide procesul;

3. In procedura formulara, in momentul lui litis contestatio, dreptul reclamantului se stingea, iar pentru parat pe calea exceptiei pretoriene isi realiza dreptul.

În procedura legisanctiunilor, sentința avea forță juridică doar pentru parat, iar reclamantul putea redeschide procesul și să încerce din nou să își dovedească cererea. Asta înseamnă că sentința nu avea aceeași forță executorie ca în alte proceduri ale dreptului roman, iar reclamantul nu era limitat în încercarea de a-și dovedi cererea într-un alt proces.

13 / 20

13. Drepturile cetatenilor romani erau :

1. Commercium, connubium, militiae, suffragii, honorum;

2. Suffragii, connubium, imperium, caput, dominus;

3. Honorum , jurisdictio, status civitatis, suffragii.

Commercium: Dreptul de a face comerț și a încheia contracte.
Connubium: Dreptul de a se căsători legal.
Militiae: Dreptul de a servi în armată (cu anumite restricții pentru anumite clase sociale).
Suffragii: Dreptul de a vota în alegerile politice.
Honorum: Dreptul de a ocupa funcții publice și de a primi onoruri.

14 / 20

14. Situatia juridica a oamenilor liberi se caracteriza prin

1. Se imparteau in cetateni si necetateni;

2. Cetatenii se imparteau in latini si peregrini;

3. Necetatenii puteau fi ingenui sau dezrobiti.

15 / 20

15. Persoanele sui iuris desemneaza : (precizati varianta incorecta)

1. Pe cei care nu se aflau in puterea cuiva;

2. Pater familias;

3. Copiii si femeia casatorita.

16 / 20

16. In faza in iure, ultimul act litis contestatio (luarea de martori) inseamna :

1. Martorii sa constate ca partile doresc sa ajunga in fata judecatorului pentru a obtine o sentinta;

2. Martorii sa constate vinovatia uneia din parti;

3. Martorii sa ceara trimiterea vinovatului in faza in iudicio in fata judecatorului.

17 / 20

17. Pretorul, in crearea dreptului pretorian, folosea trei cai : (precizati varianta incorecta)

1. Explicarea dreptului civil vechi (adjuvanti);

2. Extinderea sferei de aplicare a dreptului civil (suplendi);

3. Neabrogarea dispozitiilor invechite de drept civil.

18 / 20

18. Casatoria cu manus se realiza prin : (precizati varianta incorecta)

1. Confarreatio pentru patricieni;

2. Usus si coemtio;

3. Instalarea femeii in casa barbatului.

19 / 20

19. in casatoria cu manus :

1. Femeia trecea sub puterea barbatului ;

2. Femeia traia in uniune de fapt ;

3. Femeia era egala in drepturi cu barbatul

20 / 20

20. Epoca veche a dreptului roman a existat :

1. De la fondarea statului roman pana la fondarea principatului;

2. De la fondarea statului roman pana la fondarea republicii;

3. De la fondarea statului roman pana la instaurarea regalitatii.

Your score is

The average score is 50%

0 votes, 0 avg

Created on October 24, 2023 By

cobaltgraphics

Drept Roman - Evaluare finala - Semestru 1

Format din 150 de intrebari acest test este dedicat verificari cunostintelor in dreptul roman - semestru 1.

1 / 20

1. In faza in iure, paratul putea sa adopte una din atitudini : (precizati varianta incorecta)

1. Recunoasterea (confesio in iure) era asimilata cu neaplicarea sanctiunii;

2. Neaga pretentiile reclamantului (infinitiatio) – se trecea in faza a doua;

3. Nu se apara cum trebuie – era condamnat.

Recunoașterea (confesio in iure) în faza "in iure" (în fața magistratului) implica acceptarea faptelor afirmate de reclamant. Aceasta asimila recunoașterea faptelor și evita aplicarea sancțiunii. Dacă paratul recunoștea acuzațiile, nu erau necesare alte proceduri și nu se aplica o sancțiune în faza "in iudicio"

2 / 20

2. Latinii se caracterizau prin : (precizati varianta incorecta)

1. Aveau drepturile : commercium, connubius, suffragii;

2. Erau rude de sange cu romanii;

3. Se numeau etrusci.

3 / 20

3. La jumatatea sec.VI-lea i.H. regele Servius Tullius a realizat doua reforme punand bazele statului roman

1. Reforma sociala si politica;

2. Reforma politica si administrativa;

3. Reforma sociala si administrativa;

4 / 20

4. Procedura de legiferare consta in : (precizati varianta incorecta)

1. Magistratul o propunea in fata poporului (una din comisii);

2. Dezbaterea de catre popor timp de 30 de zile fara a putea aduce modificari;

3. Ratificarea ei de catre senat.

5 / 20

5. Caracteristicile legitimarii : (precizati varianta incorecta)

1. Crearea puterii parintesti pe cale artificiala;

2. Copiii legitimi erau asimilati copiiilor naturali;

3. Se realiza o casatorie fara manus

6 / 20

6. Obiceiul juridic in dreptul roman, prezinta caracteristicile : (precizati varianta incorecta)

1. S-a format in procesul tranzitiei de la societatea gentilica la societatea politica;

2. Obieciurile popoarelor din provincii nu erau recunoscute la Roma;

3. Obiceiurile convenabile, utile majoritatii dominante erau impuse societatii intregi.

7 / 20

7. Particularitatile actiunilor arbitrarii : (precizati varianta incorecta)

1. Agrava efectele pecuniare ale sentintei de condamnare;

2. Judecatorul aparea in dubla calitate : arbitru si judecator;

3. Pretentiile reclamantului de regula, erau satisfacute in natura.

Această afirmație este incorectă. Particularitatea actiunilor arbitrarii în dreptul roman era aceea că, în general, ele agravau efectele obligațiilor pecuniare ale părților condamnate, fără a se aplica pentru satisfacerea în natură a pretențiilor reclamantului.

8 / 20

8. In dreptul roman calitatea de persoana o aveau :

1. Toti membrii societatii;

2. Toti care aveau capacitate, personalitate (caput);

3. Sclavii.

În dreptul roman, sclavii nu aveau calitatea de persoană în sensul legal. Ei erau considerați proprietate și nu aveau drepturi legale sau protecție juridică. Persoanele cu calitatea de persoană în dreptul roman erau, în general, cetățenii liberi (membrii societății) și cei care aveau capacitate și personalitate (caput), adică drepturi și responsabilități juridice. Sclavii erau considerați proprietate și nu aveau aceeași protecție legală ca și cetățenii liberi.

9 / 20

9. Caracteristicile curatelei : (precizati varianta incorecta)

1. Asigura protectia celor loviti de incapacitati accidentale;

2. Se constituie pentru nebun, prodig (risipitor), minorul de 25 de ani (Legea Plaetoria);

3. Poate fi instituita prin testament.

10 / 20

10. Dezrobirea censu insemna :

1. Eliberarea sclavului cu ocazia alegerilor;

2. Eliberarea sclavului cu ocazia casatoriei;

3. Eliberarea sclavului cu ocazia recensamantului.

11 / 20

11. Forta juridica a sentintei :

1. Sentintele nu aveau forta juridica decat daca paratul isi recunostea vina;

2. Facea imposibila redeschiderea proceselor intre aceleasi parti si cu privire la acelasi obiect;

3. Sentinta era pusa in executare de catre un executor judecatoresc numit de magistrat.

12 / 20

12. Puterea parinteasca se putea crea prin : (precizati varianta incorecta)

1. Casatorie;

2. Legitimare;

3. Agnatiune.

13 / 20

13. Caracteristicile adoptiunii :

1. Un mod artificial de creare a puterii parintesti;

2. Se facea prin doua vanzari si trei dezrobiri;

3. Diferenta de varsta era de 25 ani intre adoptant si adoptat;

14 / 20

14. Pretorul solutiona unele litigii pe cale administrativa prin procedee:

1. Stipulationes praetoriae, missio in possessionem, interdicta, restitutio in integrum;

2. Stipulatione ordinario, interdicta, restitutio in personam;

3. Restitutio in integrum, missio in possessionem, edictum, novae.

15 / 20

15. Puterea parinteasca se stingea prin : (precizati varianta incorecta)

1. Moartea lui pater sau filius familias;

2. Pierderea personalitatii, emancipare;

3. Casatoria lui filius familias.

16 / 20

16. In cadrul procedurii legisactiunilor

1. Ambele parti se obligau sa depuna garantii oricare ar fi fost obiectul litigiului;

2. Partile erau obligate sa se prezinte in fata judecatorului ;

3. Reclamantul putea sa faca apel in fata senatului daca era patrician

17 / 20

17. Particularitatile actiunilor utile: (precizati varianta incorecta)

1. Sunt actiuni extinse la cazuri asemanatoare actiunilor directe;

2. Orice actiune directa poate deveni utila;

3. Mostenitorul pretorian pentru a primi succesiunea introduce in formula ca e mostenitor sangvin.

18 / 20

18. In dreptul roman devenea sclav : (precizati varianta incorecta)

1. Copilul sclavei, debitorul insolvabil, dezertorul;

2. Omul liber vandut ca sclav impartind castigul cu vanzatorul;

3. Debitorul solvabil, hotul.

19 / 20

19. Epoca veche a dreptului roman a existat :

1. De la fondarea statului roman pana la fondarea principatului;

2. De la fondarea statului roman pana la fondarea republicii;

3. De la fondarea statului roman pana la instaurarea regalitatii.

20 / 20

20. Care din definitiile dreptului roman apartin jurisconsultului Ulpian :

1. principiile de drept sunt: „a trai in mod onest, a nu vatama pe nimeni si a da fiecaruia ceea ce i se cuvine”

2. „dreptul este arta binelui si a echitatii”

3. "stiinta dreptului este cunoasterea lucrurilor divine si umane, stiinta a ceea ce este drept si nedrept”

Your score is

The average score is 78%

sâmbătă	Deschis 24 de ore
duminică	Deschis 24 de ore
luni	09–21
marți	Deschis 24 de ore
miercuri	Deschis 24 de ore
joi	Deschis 24 de ore
vineri	Deschis 24 de ore